A făcut istorie! Amena Khan este primul model cu hijab care a apărut într-o reclamă de îngrijire a părului

Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiția țării sale pentru atac la ordinea constituțională, a afirmat luni, 31 martie, că a ajuns la Moscova. Anunțul l-a făcut într-o înregistrare video filmată în fața mormântului Soldatului Necunoscut și difuzată pe platforma X, anunță Radio France Internationale.

„Am ajuns la Moscova. Încep fiecare dintre vizitele mele aici cu o vizită la Mormântul Soldatului Necunoscut”, a declarat președintele Republicii Srpska, entitatea sârbo-bosniacă, la patru zile după ce justiția bosniacă a cerut un mandat internațional de arestare pe numele său.

În mesajul său, care durează aproximativ două minute, el îl laudă de asemenea pe „liderul istoric (…) al poporului rus, Vladimir Putin”, dar nu face nicio referire la o posibilă întâlnire.

O instanţă din Bosnia a anunţat joi că a emis un mandat internaţional de arestare pe numele liderului sârbilor bosniaci, care este acuzat că a atacat ordinea constituţională şi a plecat în străinătate fără să fie autorizat. Dodik, preşedintele Republicii Sprska din Bosnia, a declanşat cea mai gravă criză de după războiul din anii 1990, după ce a fost condamnat la un an de închisoare şi a primit interdicţie să mai facă politică timp de şase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internaţional pentru pace.

Prorusul Dodik, susţinător al secesiunii de Bosnia, a iniţiat o legislaţie care interzice justiţiei şi poliţiei de stat să opereze în regiunea sârbă, dar Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat-o temporar.

Sfidând un mandat intern de arestare, el a trecut în Serbia vecină la începutul acestei săptămâni, apoi a călătorit în Israel pentru a participa joi la o conferinţă despre antisemitism la Ierusalim.

Tribunalul de stat din Bosnia a declarat că un mandat internaţional a fost emis şi pentru Nenad Stevandic, preşedintele Parlamentului Republicii Srpska, care a călătorit în Serbia, dar s-a întors în Bosnia.

Mandatele sunt ale poliţiei internaţionale Interpol, a informat instanţa într-un comunicat. Dodik afirmă că acuzaţiile împotriva lui sunt lipsite de sens, deoarece sunt motivate politic.

Familia preşedintelui american Donald Trump a preluat controlul asupra companiei cripto World Liberty Financial, care a strâns peste 550 de milioane de dolari de la investitori, beneficiind de majoritatea fondurilor în baza unor clauze contractuale care, potrivit experţilor din industrie, favorizează persoanele din interior, relatează Reuters, citat de digi24.ro

Lansată în toamna trecută, World Liberty Financial, printre ai cărei dezvoltatori se numără doi români, promite acces la servicii financiare bazate pe criptomonede, fără intermediari precum băncile, un concept cunoscut sub numele de finanţe descentralizate (DeFi). Cu toate acestea, platforma nu este încă activă public, iar echipa sa este una restrânsă, conform unei analize Reuters, citată de News.ro.

Chiar şi aşa, în martie, compania a anunţat că a strâns 550 de milioane de dolari din vânzarea unor „tokenuri de guvernanţă” ($WLFI), care oferă drepturi de vot privind direcţia proiectului, dar care nu pot fi tranzacţionate. Majoritatea acestor vânzări au avut loc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie.

Cei doi dezvoltatori români enumeraţi pe site-ul World Liberty, Octavian Lojnita şi Bogdan Purnavel, au experienţă anterioară într-un alt proiect, eşuat, al fondatorilor, numit Dough Finance.

În ianuarie, în mod discret, World Liberty a modificat informaţiile de pe site, dezvăluind că familia Trump a preluat controlul.

Cofondatorii iniţiali, Zak Folkman şi Chase Herro, au fost înlocuiţi ca persoane de control de o entitate în care familia Trump deţine 60%. Această schimbare nu fusese raportată anterior.

În prezent, familia Trump are dreptul la 75% din veniturile nete generate de vânzarea tokenurilor şi la 60% din veniturile operaţionale viitoare ale companiei.

Potrivit calculelor Reuters, aceasta înseamnă că familia este eligibilă să primească aproximativ 400 de milioane de dolari. După ce şi fondatorii îşi încasează partea, doar 5% din cele 550 de milioane rămân pentru dezvoltarea efectivă a platformei.

Structura proiectului este considerată neobişnuit de centralizată pentru sectorul DeFi.

Potrivit profesorului Jim Angel de la Georgetown University, „este greu de văzut vreun beneficiu economic pentru deţinătorii de tokenuri”.

David Krause, profesor la Marquette University, a afirmat că structura „exclude în mare măsură investitorii publici sau deţinătorii de tokenuri de la orice participare financiară semnificativă”.

Casa Albă a direcţionat întrebările către Trump Organization, iar compania, la rândul ei, nu a oferit comentarii.

Organizaţia a transmis anterior că Donald Trump nu este implicat în operaţiunile zilnice şi că un avocat de etică a fost angajat pentru a evita conflictele de interese.

Donald Trump Jr., partener de afaceri al fondatorilor, a declarat că familia Trump s-a confruntat cu excluderi din sistemul bancar tradiţional şi că proiectul cripto ar trebui să ofere oportunităţi americanilor de rând.

Donald Trump, „preşedintele cripto”

Investiţia familiei Trump în World Liberty leagă averea preşedintelui de un domeniu aflat la marginea reglementării financiare.

Trump a promis că va fi ”preşedintele cripto” şi că va promova criptomonedele pentru a întări dolarul american.

În acelaşi timp, familia sa a obţinut sute de milioane de dolari prin active cripto, inclusiv ”un meme coin” care a generat 349 de milioane de dolari pentru entităţi asociate lui Trump, potrivit Chainalysis. Acest lucru a atras critici privind posibile conflicte de interese şi canale de influenţă.

Potrivit fostului regulator bancar Ross Delston, ”ar fi vehiculul perfect pentru ca guverne sau oligarhi străini să trimită bani preşedintelui”.

Reuters a constatat că aproximativ 70% din fondurile atrase provin din portofele care au cheltuit cel puţin 100.000 de dolari, iar peste 50% din cumpărători au investit peste un milion. Majoritatea identităţilor acestor investitori rămân necunoscute publicului.

Ascensiunea World Liberty

Iniţiativa a început prin conexiuni între Folkman, Herro şi familia lui Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump şi actual trimis special în Orientul Mijlociu.

Witkoff a facilitat o întâlnire între fondatori şi familia Trump, după care s-a decis lansarea proiectului.

La început, vânzările de tokenuri au fost lente – doar 2,7 milioane de dolari până la sfârşitul lui octombrie. Dar, după alegeri, Justin Sun, un controversat investitor cripto din Hong Kong, a investit 30 de milioane de dolari, sumă care ulterior a crescut la 75 de milioane.

În februarie, procesul său cu SEC a fost suspendat. Pe 19 şi 20 ianuarie, chiar în ziua învestirii preşedintelui SUA, World Liberty a strâns aproape 300 de milioane de dolari. Tot atunci, structura de proprietate s-a schimbat, iar compania DT Marks DeFi LLC, deţinută de Trump, a preluat controlul indirect. Structura legală complexă oferă protecţie familiei Trump în faţa eventualelor acţiuni în justiţie, a spus profesorul Angel.

Proiectul rămâne neterminat

Spre deosebire de alte platforme DeFi, tokenurile WLFI nu oferă investitorilor drepturi asupra profiturilor şi nu pot modifica acordurile existente cu Trump şi ceilalţi parteneri.

World Liberty spune că lucrează la trei produse principale, inclusiv un serviciu de creditare cripto şi o aplicaţie de finanţe personale.

De asemenea, compania a anunţat o nouă stablecoin – USD1 – garantată de active tradiţionale precum titluri de stat americane.

În pofida sumei colosale strânse, platforma DeFi a World Liberty nu este încă funcţională. Potrivit companiei de securitate cibernetică CertiK, multe funcţionalităţi sunt încă în faza de dezvoltare.

World Liberty susţine că misiunea sa este „de a democratiza sistemul financiar pentru milioane de oameni”. Dar, pentru moment, criticii spun că a făcut exact opusul.

Un tribunal din Emiratele Arabe Unite (EAU) a condamnat luni la moarte trei persoane găsite vinovate pentru uciderea rabinului israeliano-moldovean Zvi Kogan, care a fost asasinat în noiembrie anul trecut în această ţară din Golf, transmite agenţia publică WAM, citată de Reuters.

Curtea Federală de Apel din Abu Dhabi a stabilit că uciderea lui Zvi Kogan, în vârstă de 28 de ani la data crimei, a fost comisă în „scop terorist”. Trei acuzaţi au fost astfel condamnaţi la moarte şi un al patrulea la închisoare pe viaţă. Conform legii din EAU, pedepsele capitale pot fi atacate cu recurs, transmite Agerpres.

Rabinul Kogan era un trimis special al Chabad, o organizaţie iudaică ortodoxă cu activitate în mai multe ţări. Spre deosebire de majoritatea comunităţilor iudaice ortodoxe care tind să se concentreze pe cercul lor interior, organizaţia Chabad pune accentul pe interacţiunea şi evenimentele comunitare cu evrei neafiliaţi şi seculari sau alte secte ale iudaismului.

El a fost dat dispărut în luna noiembrie în EAU. Cadavrul său a fost descoperit apoi în oraşul Al Ain şi trei suspecţi uzbeci au fost arestaţi.Israelul şi Emiratele Arabe Unite au stabilit relaţii diplomatice în septembrie 2020, în baza aşa-numitelor „Acorduri avraamice” de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi statele arabe, încheiate în timpul primului mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.

După stabilirea relaţiilor diplomatice, cele două ţări au făcut progrese substanţiale în relaţiile bilaterale, mai ales în domeniul comercial, relaţii care s-au răcit însă din octombrie 2023, odată cu începutul războiului în Fâşia Gaza.