Air Moldova lansează un nou zbor pe cursa Chișinău-Ekaterinburg. Primul zbor direct este programat în data de 28 aprilie 2018. Prețurile pentru noua cursă vor începe de la 89 de euro într-o direcție cu toate taxele incluse.
Biletele pot fi cumpărate on-line pe site-ul companiei începând de săptămâna viitoare, cu data de 26 octombrie. De asemenea, acestea pot fi procurate și la oficiile de vânzări. Amintim, că aceasta este a patra cursă directă în Rusia operată de către Air Moldova după Moscova, Sankt-Petersburg şi Krasnodar.
Ala Nemerenco: Aderarea la UE înseamnă eficiență și modernizare
Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Ala Nemerenco, a declarat în cadrul unui interviu că aderarea la UE înseamnă pentru sistemul de sănătate al țării noastre standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare.
Fiind întrebată cât de departe sau cât de aproape de standardele UE este Republica Moldova în domeniul medical, Ala Nemerenco, a răspuns că normele europene pentru produsele și serviciile medicale se concentrează pe protejarea și îmbunătățirea sănătății populației, accesul la asistență medicală de înaltă calitate, precum și atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană, transmite moldpres.md.
„În ultimul Raport privind extinderea, publicat de Comisia Europeană în noiembrie 2023, nivelul de transpunere a legislației UE aferent Capitolului Sănătate și protecția consumatorului (Capitolul 28) a fost apreciat cu nivelul doi din cele cinci (de la inițial la avansat) stabilite pentru gradul de aliniere la legislația UE”, susține ministrul Sănătății.
Potrivit acesteia, normele și standardele implementate în unele domenii, precum transfuzia de sânge și transplantul de organe, reglementări în domeniul controlului tutunului, programele de formare în medicină sunt în mare măsură ajustate la cerințele europene.
„Legislația națională în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale include mai multe aspecte ce corespund normelor europene, însă necesită un șir de ajustări pentru a atinge standardele UE prin care se garantează siguranța și eficacitatea acestora. Totodată, există unele domenii care nu fac obiectul reglementărilor naționale și necesită inițierea transpunerii, precum este reglementarea drepturilor pacienților de a primi îngrijiri medicale în alte țări ale UE și procedurile de rambursare pentru aceste servicii”, a spus Ala Nemerenco.
De asemenea, oficialul declară că acțiunile stabilite pentru Ministerul Sănătății în Planul Național de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană vin să asigure armonizarea deplină a sistemului juridic și instituțional național cu legislația și structura instituțională UE.
Totodată, în cadrul interviului, Ala Nemerenco a fost întrebată despre referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care va avea loc în această toamnă, dar și cum va arăta sistemul medical autohton dacă statul nostru va adera la Uniunea Europeană.
„Aderarea la Uniunea Europeană pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova înseamnă standarde înalte de calitate, eficiență și modernizare. Câteva dintre principalele beneficii ale aderării la UE sunt standarde ridicate de calitate. Astfel, Uniunea Europeană are reguli stricte și standarde ridicate în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților. Prin aderarea la UE, sistemul de sănătate al Republicii Moldova va trebui să se alinieze acestor standarde, ceea ce va duce la o îmbunătățire semnificativă a calității îngrijirilor medicale oferite populației”, susține Ala Nemerenco.
De asemenea, un alt beneficiu este accesul la finanțare și resurse europene. În calitate de membru al UE, țara noastră va putea accesa mai rapid fonduri europene importante destinate construcției, renovării și dotării spitalelor.
Totodată, un alt beneficiu, potrivit Alei Nemerenco, ar fi dezvoltarea resurselor umane, colaborare și schimb de experiență.
„UE oferă programe de formare, specializare și dezvoltare profesională pentru personalul medical, îmbunătățind competențele și calitatea serviciilor oferite. Aderarea la UE va facilita colaborarea cu alte state membre și schimbul de cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății. Republica Moldova va beneficia de experiența și expertiza altor țări europene în implementarea politicilor de sănătate”, a afirmat ministrul Sănătății.
În acest sens, ministrul încurajează toți cetățenii să participe la referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și să contribuie astfel la construirea unui viitor mai prosper și mai sigur pentru toți.
„Alegem să fim parte a comunității europene, cu standarde înalte în sănătate, educație și dezvoltare socio-economică. Să fim vocea schimbării și să votăm pentru un parcurs european al Republicii Moldova”, a spus aceasta.
Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport
Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.
Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.
Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.
Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.
Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.
Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .
Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.
„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.
„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.
Cum functioneazã tratamentul revoluționar?
Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.
Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.
Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.
După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.
„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.
Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.
„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.
Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.
Studiu: O dietă bogată în fructe și legume poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată
O dietă bogată în fructe, legume, nuci și cereale integrale poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată la aproape jumătate, potrivit unui studiu, conform Daily Mail.
Bărbații care au consumat cele mai multe alimente pe bază de vegetale au avut mai puține șanse să vadă cum cancerul lor crește, se răspândește la oase sau, în cele din urmă, să moară din cauza acestuia decât cei care au mâncat cel mai puțin.
Oamenii de știință cred că acest lucru s-ar putea datora, printre altele, nivelului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori din fructe și legume, care s-au dovedit a proteja împotriva bolii.
Constatările indică faptul că schimbările simple ale stilului de viață pot ajuta mulți bărbați care trăiesc cu o boală la un nivel mai scăzut să trăiască o viață normală.
Cercetarea a implicat peste 2.000 de bărbați din SUA diagnosticați cu cancer de prostată localizat între 1999 și 2018, care nu se răspândise.
Aceștia au fost chestionați cu privire la regimul alimentar și la stilul de viață și au fost urmăriți în medie timp de 6,5 ani.
Cei care aveau cele mai multe diete bazate pe vegetale mâncau, de obicei, cu 1,9 porții mai multe de legume, cu 1,6 porții suplimentare de fructe și cu 0,9 porții mai multe de cereale integrale pe zi decât cei care mâncau cel mai puțin.
De asemenea, aceștia au mâncat în medie cu o porție mai puțin de lactate – cum ar fi brânza – cu 0,4 porții mai puțin de grăsimi animale, puțin mai puține ouă și marginal mai puțină carne.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, spun că evoluția cancerului de prostată, inclusiv recidiva, tratamentul secundar au fost cu 47% mai mici la cei care au avut cele mai ridicate niveluri de alimentație bazată pe vegetale.
„Aceste constatări sugerează că consumul unei diete bazate în principal pe legume și fructe poate fi asociat cu rezultate mai bune pentru sănătatea specifică cancerului de prostată în rândul bărbaților” au scris aceștia în revista JAMA.
