Pentru că deja are o casă, o fântână și o fiică, interpretul și-a luat doi copaci de tei și un alun ca să nu zică lumea n-a sădit copaci. A mers să-i sădească în curtea Maternității în care i s-a născut odrasla.
“Teii sunt viitorii copii, doi băieți, iar alunul l-am ales pentru că ochii fetiței sunt ca două alunițe frumoase și mari”, a declarat Adrian.
Interpretul a plantat copacii pentru a da roade peste ani!
“Vom veni cu fetița când o să crească. Îi vom spune că este pomul ei și o vom învăța să toarne apă la rădăcină. ”
Sursa:” Paparazzi” JurnalTV
Cum era sărbătorit Paștele Blajinilor acum 80 de ani?
Fotografia de mai jos arată cum era sărbătorit Paștele Blajinilor în urmă cu aproape un secol. Fotografia datează din anul 1941 și a fost făcută într-un cimitir din Bucovina.
Cele mai frumoase femei erau cele care purtau ii brodate și costume tradiționale. De asemenea, broboadele erau un veșmânt obligatoriu.
Pe morminte poți vedea doar 24 de pomene, din cozonac, ou roșu și o lumânare, care ar simboliza cele 24 de vămi, iar mormintele nu sunt îngrădite precum se obișnuiește în prezent.
Pagina de Facebook Casa Mare a publicat această imagine rară. Iată ce se arată în descrierea ei:
,,Paștele Blajinilor, 1941. Moldoveni români din regiunea Bucovinei.
Atrageti atenție ce au pe morminte; 24 de pomene care simbolizează cele 24 de vămi, ele fiind strict tradiționale, din pască, ou roșu și o lumină! Atât!
Oul roșu pus pe mormânt simbolizează Paștele, iar cozonacul — trupul lui Iisus Hristos. Asupra cozonacului punem o lumânare din ceară, nicidecum din altă materie, pentru că ceara este adunată de cea mai curată ființă de pe pământ — albina, din mireasma florilor, cea plăcută lui Dumnezeu, precum și mirul cel mirositor adus de femeile mironosițe”.
„Pomenile erau date doar celor nevoiași, nu între rude, ca pomana să nu să se întoarcă de unde a pornit. Fără mese copioase și chiar fără mese, fără îngrădiri din metal, ca să ai pe unde păși. Și, ca în imagine, să te vezi cu oamenii… iarba pe morminte nu beton!”, mai scrie sursa, făcând o comparație între felul în care este marcat acum Paștele Blajinilor și cum era marcat în anul 1941.
Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024
Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina.
Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.
La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.
Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.
Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.
Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.
Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.
Tabloul „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. 1922”, expus în premieră la Muzeul Național de Istorie a Moldovei
La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost expus în premieră tabloul „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. 1922” de Elena Bria.
Evenimentul a fost organizat de instituția-gazdă în parteneriat cu Ambasada României în Republica Moldova, iar ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la inaugurare, a menționat că acesta este un tablou care reprezintă cel mai important moment din istoria României, transmite Moldpres.md.
„Această încoronare a însemnat apogeul construcției naționale. Este un tablou cinematografic, un tablou din istoria noastră”, a declarat Sergiu Prodan.
Foto: Moldpres
La rândul său, ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a afirmat că evenimentul constituie o bucurie spirituală, o bucurie sufletească, menționând că Elena Bria este un artist al detaliului, al sufletului și al pasiunii.
În acest context, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Monica Babuc, a spus că este o lucrare neobișnuită, mai puțin tradițională.
„Se simte aici o mână extrem de talentată și e foarte original acest subiect preluat de artistă, pentru că ne aduce un moment foarte interesant din istoria noastră”, a spus Monica Babuc.
Tabloul „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. 1922”, executat în tehnica ulei pe pânză, a fost pictat în anul 2018 de artista Bria Elena, ca lucrare de licență la absolvirea Academiei de Pictură, Sculptură și Arhitectură „Ilya Repin” din Sankt Petersburg, Rusia.
Întrucât apărarea licenței a fost stabilită pentru vara anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, artista a hotărât să comemoreze această complicată, dar și frumoasă etapă din istoria țării noastre prin a crea o reconstrucție artistică de dimensiuni reale a zilei simbol a Marii Uniri – Ziua Încoronării.
Lucrul la tablou a început în anul patru de studii, dar, căutările compoziționale și executarea sutelor de schițe a început încă în 2015. Astfel, abia după doi ani, artista s-a determinat cu schița finală. Pentru a începe lucrul la pânza propriu zisă artista s-a documentat din toate sursele posibile despre ziua de 15 octombrie 1922 și a cusut toate costumele personajelor implicate în compoziție, ulterior pentru a fi pictate din natură și pentru a primi un rezultat cât mai apropiat realității.
În ianuarie 2018, Elena pune primele tușe pe viitorul tablou. După șase luni de lucru asiduu, ajunge la definitivarea detaliilor și a tabloului propriu-zis, iar în iulie 2018, are loc prezentarea lui la examenul de licență, în urma căruia tabloul este decorat cu cea mai înaltă mențiune din partea comisiei de examinare.
În 2022, tabloul a fost expus la București, în cadrul expoziției personale „New Academia” la galeria Kulterra. De pe data de 15 octombrie 2022, până la finele anului 2023, tabloul a fost prezentat publicului de la Alba Iulia, la Muzeul Unirii în Sala Unirii, locul unde s-a desfășurat Încoronarea.
De pe data de 10 mai până la 31 august, tabloul va fi integrat în cadrul expoziției permanente, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, după care va fi expus în cadrul altor două expoziții în România.
Elena Bria s-a născut la 4 iulie 1992 în orașul Chișinău, într-o familie de biatloniști. La vârsta de 11 ani și-a început studiile la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău, unde l-a întâlnit pe profesorul și pictorul Stanislav Babiuc, care i-a pus bazele picturii academice. Ulterior, în anul 2012, Elena își continuă studiile la Academia de Pictură, Sculptură și Arhitectură „Ilya Repin” din Sankt Petersburg, Rusia, pe care o absolvă cu mențiune în 2018.
Lucrările artistei au fost expuse în cadrul mai multor expoziții în Statele Unite ale Americii, Rusia, România și R. Moldova. În 2019, câștigă premiul Philip de Laszlo în cadrul expoziției internaționale la Mall Galleries, Londra, iar în 2022 obține premiul întâi la expoziția internațională de la Salmadundi Club, New York.
În prezent, este membru al prestigiosului art-club Salmagundi, New York. Picturile sale se pot regăsi în numeroase colecții private din întreaga lume. În toamna anului curent, în cadrul proiectului „The Lunar Codex”, varianta digitală a picturii „Trei Muze” va fi trimisă pe Lună, într-o capsulă a timpului.
