Angelina Jolie se pregăteşte de o nouă operaţie

07/03/2014

Ştiri

Angelina Jolie spune că este „foarte bucuroasă” pentru faptul că a luat decizia de a suporta o dublă mastectomie preventivă în 2013, încercând să îşi diminueze riscul de a se îmbolnăvi de cancer mamar, şi că trebuie să mai facă o operaţie.

angelina-jolie-tops-forbes-highest-paid-actress-list

Vedeta americană a vorbit din nou despre decizia ei de a apela la o serie de intervenţii chirurgicale pentru a reduce riscul de a se îmbolnăvi de cancer, informează nydailynews.com.

Actriţa americană, în vârstă de 38 de ani, spune că trebuie să facă alte intervenţii chirurgicale în viitorul apropiat.

„Mai am de făcut încă o operaţie, pe care încă n-am făcut-o”, a precizat actriţa. „Voi cere sfaturi de la toţi aceşti oameni minunaţi cu care am vorbit deja, pentru a putea să trec cu bine de următoarea operaţie”, a spus Angelina Jolie.

„Sunt foarte bucuroasă că am luat acea decizie”, a spus Jolie.

Angelina Jolie a anunţat în mod public în mai 2013, într-un editorial apărut în The New York Times, că a suportat o dublă mastectomie, după ce a aflat că este purtătoarea unei gene care creşte cu 87% riscul de a dezvolta cancer mamar şi cu 50% riscul de a dezvolta un cancer ovarian.

Actriţa americană spune că a luat acea decizie de dragul celor şase copii ai ei, după ce mama ei, Marcheline Bertrand, a murit după o luptă de şase ani cu cancerul ovarian.

Potrivit presei americane, Angelina Jolie, care a apelat între timp la o procedură de reconstrucţie mamară, va aştepta până la vârsta de 40 de ani înainte de a suporta şi o intervenţie de extirpare a ovarelor.

Mama ei, Marcheline Bertrand, a murit de cancer ovarian în 2007, la vârsta de 56 de ani. Aceeaşi boală a răpus-o şi pe bunica actriţei, Lois Bertrand, la vârsta de 45 de ani, dar şi pe străbunica vedetei, Virginia Gouwens, la vârsta de 53 de ani.

Debbie Martin – sora lui Marcheline, mătuşa actriţei Angelina Jolie – a murit de cancer mamar în mai 2013, la vârsta de 61 de ani.

Mai puţin de 1% dintre femei poartă gena BRCA1 – pe care o are şi Angelina Jolie – sau gena BRCA2 , care se aseamănă foarte mult cu prima.

Aceste gene cresc riscul de a dezvolta cancer mamar cu un procent cuprins între 40% şi 90% şi sunt, totodată, asociate cu cancerul ovarian.

Patru cazuri de rujeolă, înregistrate în Capitală săptămâna trecută

Patru cazuri suspecte de rujeolă au fost înregistrate în Capitală, săptămâna trecută. Pacienții sunt un copil și trei adulți. Anunțul a fost făcut de Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, în cadrul ședinței Primăriei din 14 mai, scrie newtv.md.

„Săptămâna trecută a fost una nefavorabilă pentru rujeolă. Sunt patru cazuri suspecte, dintre care doar unul la copil, ceea ce este îmbucurător. Celelalte trei cazuri fiind în rândurile adulților”, a menționat Bolocan.

Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar putem preveni boala prin vaccinare.

Screening și consultații medicale gratuite pentru locuitorii din trei raioane

Echipele mobile de medici specialiști continuă să ofere populației consultații profilactice gratuite acoperite din mijloacele financiare ale fondului măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Astfel, săptămâna curentă, complexul radiodiagnostic mobil pentru examinarea cutiei toracice se va afla în mai multe localități din raionul Dondușeni și anume:

– pe 14 mai – în Codrenii Noi, unde vor fi deservite persoanele din satele Țaul, Codrenii Noi, Briceva, Caraiman;

– pe 15 mai – în Crișcăuți, unde vor fi deservite persoanele din Crișcăuți, Horodiște, Teleșeuca;

– pe 16 mai – în Elizavetovca – vor fi deserviți locuitorii din Elizavetovca, Braicău, Briceni;

– pe 17 mai – în Rediul Mare, pentru persoanele din Rediul Mare și Pivniceni.

Tot în această săptămână vor fi prestate gratuit servicii medicale stomatologice copiilor în diferite localități din raioanele Căușeni și Nisporeni:

– în intervalul 14 – 17 mai – în Taraclia, Căușeni.

– în zilele de 14 și 15 mai – în Marinici, Nisporeni;

– în zilele de 16 și 17 mai – Șișcani, Nisporeni.

Săptămâna trecută au efectuat examene profilactice gratuite circa 400 de persoane, dintre care peste 120 – screening pulmonar și circa 270 de copii au fost consultați de medicii stomatologi.

Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.

sursa