Nunta by Aura recomandă: Cum să împarți corect bugetul nunții

10/02/2016

Organizarea unei nunți e o mare lovitură asupra buzunarului, indiferent de capacitatea acestuia. Începând cu prima zi de planificare a bugetului pentru nuntă, îți dorești să o faci rezonabil și să nu cheltuieşti mai mult decât trebuie. „Cât va costa nunta noastră?” – e prima întrebare pe care, de regulă, o pun tinerii care vin la noi pentru organizarea nunții.

În zilele noastre, cu toții numărăm banii, e un fapt incontestabil. În special atunci când ne referim la un eveniment atât de important, precum e nunta. Este mai corect să planifici bugetul în prealabil, decât să te lași pradă acelui „vreau” de moment în consecința căruia vei observa că toate cheltuielile au întrecut limita.

În opinia mea, o nuntă decentă e acea nuntă care include, în egală măsură, tot spectrul de servicii nupțiale. Nu contează volumul bugetului, ci faptul că nimic nu trebuie să iasă în evidență din contextul general. De altfel, întreg evenimentul își va pierde din integritate și riscă să fie interpretat precum o adunătură de servicii rău prestate, în locul unui eveniment unic. Spre exemplu, o sumă mare de bani investită în decorul nunții sau într-o rochie de mireasă mult prea scumpă va fi rău interpretată de către invitați în cazul în care nunta are loc într-o cafenea din clasa „econom”. În egală măsură, e greșit să economisești banii prevăzuți pentru transportul invitaților, dacă restaurantul se află în afara orașului. Invitații tăi, care vor avea dificultăţi în deplasarea spre locație, pot să ajungă într-o dispoziție rea și, prin urmare, să nu observe frumusețea decorului nunții tale. Greșeala de bază comisă de tinerii care își organizează nunta cu puterile proprii este că investesc 80% din budget pentru banchet și lasă, respectiv, doar 20% pentru crearea atmosferei.

Îți propun o schemă simplă, care te poate ajuta în împărțirea bugetului pentru nunta ta:

· restaurant = 40%
· decor, poligrafie, floristică = 10%
· show-program, moderator = 15%
· servicii foto-video = 10%
· DJ, lumini, sunet = 10%
· Organizare, management = 10%
· Transport = 5%
NB: În această schemă nu sunt incluse cheltuielile pentru „look-ul mirilor”. E mai bine să le calculăm separat pe acestea și să nu ținem cont de ele atunci când planificăm bugetul (mireasa mă va înțelege!).

Esențialul pe care vreau să ți-l comunic – tu ești liberă să cheltuieşti banii tăi așa cum îți dorești, poți să înlocuiești sau să mărești/micșorezi sumele alocate fiecărui component, în conformitate cu prioritățile tale. Spre exemplu, dacă ai ales un restaurant care nu necesită mari investiții în decor, ar fi logic să cheltuieşti această sumă rămasă pentru distracții sau pentru un fotograf mai scump, la care, posibil, visezi de mult timp.

Indiferent de bugetul alocat, nu trebuie să sufere nici calitatea serviciilor prestate, nici calitatea mâncării. E mai bine să renunţi la una dintre poziții, decât să faci economii la toate. Nunta trebuie să reflecte dispoziția și stilul cuplului, ea trebuie să fie individuală. Planifică bugetul ținând cont de aceste recomandări, dar nu neglija propriile priorități, pentru că esențialul unei nunți este confortul tău personal și trăirea prezentului, a evenimentului tău.

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Arsenie Todiraș a anunțat sexul copilului

Arsenie Todiraș a anunțat că va deveni tătic pentru prima dată.

De curând, iubita lui, Agnes Matoko, și viitorul tată au organizat un gender party, în care au anunțat sexul bebelușului. Cei doi iubiți vor avea un băiețel.

Arsenie și iubita lui s-au îmbrățișat cu tandrețe.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Internaționale a Muzeelor

Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.

Muzeografi din toată țara au fost premiați în ajunul Zilei Muzeelor Foto: Ministerul Culturii/ Facebook

Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.

Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.

Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”

Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova, Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.

Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal – Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal – Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
Pentru contribuție în organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
Pentru inovare în promovarea patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative.

Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor.

În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.

În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.

„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.