Elveția a închis toate restaurantele “McDonalds”. Țara a luat această decizie fără precedent după ce comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a primit peste 120 de demersuri din Bulgaria, Spania, Germania și alte țări europene, cu solicitarea de a interzice prin lege orice rețea de fast-food.
În urma unui șir de scandaluri alimentare, atunci când în 2009 în brânzeturile “naturale” din Italia și Spania, au fost depistate concentrații de dioxină ce depășeau normele stabilite de Comisia Europeană, iar în 2011 Germania și alte țări europene au fost cuprinse de o psihoză “legumicolă” din cauza bacteriei E.colі, depistată de către oamenii de știință din Germania și China în legumele organice, Europa a încetat să mai fie tolerantă față de problemele ce țin de alimentația publică și îndeamnă populația să renunțe la alimentele procesate industrial și la fast food.
În prezent, ONU și UE, în locul produselor naturale, promovează industria alimentară înalt tehnologizată.
În așa mod, mișcarea pentru alimentație sănătoasă “Slow Food”, creată în opoziție cu fast-food, nu doar promovează produsele marcate “bio”, ci și îndeamnă oamenii să cumpere produsele direct de la fermieri.
Statutul “bio” este atribuit produselor naturale îmbogățite cu vitamine sau suplimente nutritive. De exemplu pâinea injectată cu vitaminele C și B: autorizația pentru îmbogățirea cu vitamine a alimentelor este eliberată de către Comisia Europenă și Comisia Codex Alimentarius a ONU, însă și fiecare țară în parte poate restricționa sau permite utilizarea anumitor aditivi.
În 2003, de această regulă a profitat Italia: studiile au arătat că îndulcitorul artificial aspartam, care avea statut de produs bio mai benefic decât zahărul, este de fapt un cancerigen periculos pentru sănătate.
Comisia ONU pentru alimentație a inițiat un studiu suplimentar care nu a dat niciun rezultat, iar utilizarea acestui “zahăr bio” este permisă și în prezent. Însă nici în Italia și nici într-o altă țară din UE, acest aspartam nu se mai regăsește – el a migrat în ţările „lumii a treia”.
De siguranța produselor în toate țările este responsabil statul. Iar în ceea ce privește responsabilitatea personală pentru sănătatea proprie, lucrurile stau prost. Potrivit Comisiei Alimentare a ONU și OMS, în vârful topului celor mai vândute produse alimentare la nivel mondial nu este salamul (care ocupă al doilea loc), nici zahărul și dulciurile (care se află pe locul al patrulea), nici pâinea (locul al treilea) ci subprodusele de carne – crenvurști, cârnăciori, chiftele și pârjoale congelate. Adică ceea ce este mai ieftin.
Pe fundalul discuțiilor aprinse despre necesitatea de a reveni la alimentația naturală, aceste produse nu doar rămân lideri la capitolul vânzări, dar și lideri după conținutul în formă ascunsă a grăsimilor, acizilor grași și a colesterolului.
