Andrea Mătăsaru

În prima jumătate a acestui an, în R. Moldova, traficul de persoane a făcut 77 de victime, dintre care 15 sunt copii. Formele pe care le ia fenomenul sunt diverse: de la exploatare sexuală la muncă și cerșetorie forțată. Datele au fost prezentate vineri, 18 octombrie, de reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în contextul Zilei europene de luptă împotriva traficului de ființe umane, scrie ziar.md

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, traficul de persoane continuă să afecteze cele mai vulnerabile categorii sociale. În țară, în prima jumătate a acestui an, traficul de persoane a făcut 77 de victime, 15 dintre care sunt copii. Din cauza expunerii la provocările din mediul online, o categorie la fel de vulnerabilă rămân tinerii. La nivel mondial, 70 la sută din victime sunt femei, în timp ce 30 la sută sunt copii.

La 26 septembrie 2023, Guvernul de la Chișinău a aprobat noul Program pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024-2028.

„Documentul prevede măsuri de asistență, protecție și restabilire în drepturi a victimelor, precum și de asigurare a investigării, urmăririi penale și judecării efective a cauzelor în justiție”, transmite MAE.

Astfel, de la începutul acestui an, un număr de 68 de hotărâri judiciare au fost pronunțate pe cauze legate de traficul de persoane. De asemenea, circa 1.500 de specialiști din organele de aplicare a legii și asistență socială sau juridică au beneficiat de instruiri în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, iar autoritățile publice au organizat acțiuni de informare și sensibilizare la nivel local și național, transmite MAE.

În context, autoritățile fac apel către cetățenii R. Moldova să se implice activ în prevenirea traficului de ființe umane, să acorde ajutor în identificarea cazurilor noi și să contribuie la reabilitarea victimelor acestei detestabile crime.

În Republica Moldova, incidența cancerului de sân, în anul 2023, a constituit 1251 de cazuri, fiind unul dintre cele mai răspândite tipuri de cancer, plasându-se pe locul întâi și cauza principală de deces printre femei. Datele au fost făcute publice în contextul marcării lunarului de conștientizare a cancerului mamar, comunică MOLDPRES.

Șefa Serviciului informare și comunicare al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Olesea Croitor, a menționat că anual se face o campanie de sensibilizare și conștientizare a populației privind importanța măsurilor de prevenire și depistare precoce a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în luna octombrie femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți și să-și amintească despre faptul că depistarea la timp a bolii crește rata de succes a vindecării.

În acest context, Ministerul Sănătății și Institutul Oncologic au lansat acum un an și o campanie specială de depistare precoce a cancerului mamar. Până acum, peste 8000 de femei au beneficiat de investigațiile oferite în cadrul acestui program. 500 de femei au fost consultate de medicii de la Institutul Oncologic. La 72 dintre acestea a fost confirmat diagnosticul de cancer. Majoritatea cazurilor depistate au fost în stadii incipiente, oferind astfel șanse mai mari de succes în tratament.

Medicii reiterează că, în cazul în care este diagnosticat precoce și tratat corespunzător, rata de supraviețuire după cancer mamar este de 99%.

Utilizarea ţigărilor electronice ia amploare în ţara noastră, mai ales în rândul minorilor, transmite Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Concluzia reiese din datele unui studiu realizat de către Societatea de Pediatrie, conform căruia 36% din copiii cu vârstele cuprinse între 11 și 15 ani au recunoscut că utilizează țigări electronice.

În acest sens, preşedintele Societăţii de Pediatrie din ţară, Ninel Revenco, a expediat o scrisoare deschisă preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, căruia îi solicită ajustarea cadrului legislativ pentru controlul tutunului, transmite Unica.md cu referire la newtv.md.

În mesaj, Ninel Revenco menționează că legislația națională are nevoie de o fortificare pentru lupta cu toxicitatea, dependența tabagică și modul în care produsele de tutungerie sunt prezente și promovate publicului.

„Folosirea acestor produse de către copii și adolescenți are consecințe grave asupra sănătății prin provocarea leziunilor cardiovasculare precoce, creșterea riscului de infecții, scăderea funcțiilor pulmonare, precum și afecțiuni ale pielii și danturii”, se mai arată în scrisoare.

În luna august, Guvernul a aprobat noi măsuri privind limitarea consumului de tutun. Astfel, interdicțiile privind fumatul în spațiile publice comune au fost extinse, inclusiv în cazul țigărilor electronice, iar sancțiunea contravențională aplicată pentru comercializarea produselor din tutun minorilor a fost majorată.

Pentru a preveni accesul minorilor la produsele din tutun, au mai fost introduse şi interdicții privind publicitatea și promovarea produselor din tutun și a scenelor ce vizează consumul acestora în programe video, audio, TV și a jocurilor de calculator.

Totodată, proiectul prevedea reguli noi pentru ambalarea și etichetarea produselor din tutun încălzit, cu obligativitatea aplicării avertismentelor grafice de sănătate.

Documentul mai interzicea şi acceptarea de către medici a oricărui tip de contribuție din partea industriei tutunului și promovarea oricăror produse din tutun sau conexe în calitate de alternative pentru fumat.