Mama mea se numește Antonina – Antonina Gîlca. Numele este de origine greacă și înseamnă Floare. Nu cred că poate fi o mai frumoasă asociere – Mamă și Floare! Farte explicit!
În luna martei, pe data de 26, mama va împlini 84 ani! Este o femeie cu o inteligență desăvârșită, educație și bun simț cum nu se studiază la nici o universitate, chiar dacă toată viața a locuit și a muncit la țară – în s. Drepcăuți, raionul Briceni. A muncit în colhoz, apoi a făcut cursuri de croitorie fiind mulți ani cea mai vestită croitoreasă în sat. Ulterior și până la pensie a activat ca bucătar în blocul alimentar al Spitalului de circumscripție din Lipcani.
La 10 ani, în urma unui accident, am rămas fără tată, iar mama a investit tot de ce dispunea în educația și studiile mele. Conștientizez, că a făcut cea mai importantă investiție… Nu am avut o copilărie alintată – totuși erau timpuri grele. Lecția de viață de la mama a fost îndrumarea și insistența pentru a învăța bine la școală, pentru a avea studii avansate. Părinții nu au fost avuți, dar erau buni gospodari și erau respectați în sat. Faptul că îi sunt recunoscător – este nimic spus. Îi datorez tot ce am obținut în viață, în cariera profesională și în activitatea publică. Îi mulțumesc și pentru ”cei 7 ani de acasă”! Întotdeauna mi-au fost de folos în viață!
Cele mai delicioase bucate ramân bucatele mamei: cartofii prăjiți de mama, pârjoalele mamei și ”baba” din paste făinoase cu cvas de casă! Așa bucate nu prepară niciun restaurant! Le savurez și acum când merg la mama. În 2016 am călătorit cu mama în România: Sinaia, Bușteni, Predeal, Brașov, apoi la toate mănăstirile din zona Moldovei, inclusiv la Putna, unde mama s-a închinat și la mormântul lui Ștefan cel Mare. Au fost, probabil, cele mai emoționale momente pentru mama, dar și pentru mine fiind alături de ea! Îi doresc sănătate, căci are cea mai mare nevoie de asta! Iar eu și cu sora mea vom fi mereu recunoscători pentru calitatea care ne-a transmis-o : calitatea de a fi Om.
