Meteorologii au emis cod portocaliu de ninsori! Când se încălzește vremea?

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat de Parlament în lectură finală. Documentul reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale.

Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

În această noapte, ocupanții ruși au atacat patru centrale termice ale DTEK, ceea ce a dus la deteriorarea gravă a echipamentelor, a anunțat serviciul de presă al agenției, transmite Unian.

Foto: Ukrinform

„Inamicul a bombardat din nou masiv instalațiile energetice ale Ucrainei. În această noapte, în urma atacului au suferit patru centrale termice DTEK. Potrivit informațiilor preliminare, din păcate, există victime. Oferim toată asistența necesară”, se notează în mesaj, transmite moldova1.md. 

Din cauza bombardamentelor, echipamentele întreprinderilor au fost grav avariate, acum sectorul energetic încearcă să elimine consecințele atacului.

De asemenea, DTEK a reamintit că, de la începutul războiului pe scară largă, Federația Rusă a bombardat centralele termice ale companiei energetice ucrainene DTEK de peste 170 de ori.

În același timp, ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a confirmat că inamicul a atacat din nou infrastructura energetică a țării. Potrivit acestuia, au fost afectate, în special, instalațiile din regiunile Dnipropetrovsk, Ivano-Frankivsk și Lviv.

„Există daune la echipamente. La una dintre instalații, șeful de tură a fost rănit – inginerul de energie a suferit o comoție. Consecințele atacurilor sunt în curs de precizare. Se lucrează în continuare la eliminarea lor”, a adăugat Galușcenko.

Potrivit UNIAN, ocupanții ruși au atacat în această noapte Ucraina cu bombardiere strategice Tu-95 și Kinzhalami. În jurul orei 4 dimineața, a început alarma în majoritatea regiunilor din Ucraina. Forțele aeriene au raportat, de asemenea, lansarea de rachete inamice care și-au schimbat traiectoria.

De asemenea, s-a raportat că, în timpul atacului din Harkov, o rachetă aproape a lovit un spital, în care se aflau mai mult de o mie de persoane.

„Din fericire, rachetele au lovit solul și nu clădirile centrului medical – altfel este greu de imaginat numărul de morți și răniți. Există o persoană rănită, gradul este ușor”, a declarat primarul orașului, Igor Terejov.

În general, valul de explozie a spulberat geamuri, a avariat acoperișuri, linii electrice, conducte de apă și alte mijloace de comunicații inginerești.

Astăzi, 27 aprilie 2024 este marcată Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova. Angajații IGSU din toată țară au onorat cu demnitate simbolul statului.

Foto: IGSU

Efectivul IGSU a organizat ceremonii de arborare a drapelului în incinta tuturor subdiviziunilor instituției din țară.

Potrivit IGSU, în cadrul ceremoniilor de onoare a drapelului salvatorii, pompierii și angajații SMURD în ținută de serviciu, dar și efectivul gărzilor de intervenție, echipați în costume de luptă au exprimat mândria, stima și onorul față de stat și poporul Republicii Moldova, pentru care își îndeplinesc zi de zi misiunile de salvare cu devotament, curaj și sacrificiu.

„Drapelul de stat reprezintă simbolul oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova. Tricolorul reprezintă simbolul unității și al aspirației spre suveranitate, democrație, valori și idealuri naționale”, se arată în mesajul IGSU. 

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la data de 23 aprilie 2010.