Cine este soția noului Președinte ales al Franței?

08/05/2017

Emmanuel Macron a fost ales președinte al Franței, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 7 mai 2017.

Emmanuel Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franței, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron, a fost cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale din Franța, fiind pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.

Noul Președinte ales al Franței este licențiat în filosofie al Universității Paris Nanterre și are un masterat în afaceri publice la celebra instituție Sciences PO (Institut d’Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Școala Națională de Administrație, conform France24.com și Agence France Presse. În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediției electronice a cotidianului Le Monde. A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent, raportează agerpres.ro.

La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei și domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.

La 30 august 2016, Macron își anunță demisia din funcția de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, își anunță candidatura la președinția Franței.

Președintele Franței are 39 de ani și este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, o profesoară cu 25 de ani mai în vârstă decât acesta.

Aceasta are 64 de ani și a fost căsătorită anterior, din 1974, cu bancherul André-Louis Auzière, cu care are trei copii și de care a divorțat în 2006.

În ciuda diferenței de vârstă de 25 de ani, Macron și soția sa formează un cuplu de aproape zece ani. Brigitte Macron a fost unul dintre pilonii soțului său în campania electorală.

Iubirea lor a rezistat încă din liceu: el era elev, iar ea îi era profesoară. El i-a declarat iubirea pe când avea numai 17 ani și a promis că o să se căsătoreasca cu ea. Inevitabilul s-a produs în 2007. Macron este destul de apropiat de copiii soției sale. Cea mai tânăra dintre ei, Tiphaine Auziere, în varsta de 30 de ani, lucrează la campania lui Macron și este de meserie avocat.

Spune despre tatăl ei vitreg că are o „personalitate excepționala” și că este un „bărbat inteligent”. Faptul ca era căsătorită și avea trei copii nu i-a împiedicat sa se indragosteasca.

Macron are un curriculum vitae impresionant. El a studiat filosofia, a fost recompensat pentru talentul sau de pianist, a absolvit Scoala Nationala de Administratie, o scoala de elita si a lucrat la Rothschild, ca un bancher de investitii prosper. Francezii l-au descoperit pe Macron atunci cand a fost numit ministru al Economiei, in august 2014, dupa ce a fost timp de doi ani consilier de rang inalt al presedintelui socialist Francois Hollande, potrivit perfecte.ro.

Brigitte Macron a apărut deseori în atenția presei datorită stilului său vestimentar și fustelor mini pe care le poartă cu mândrie la vârsta sa.

Brigitte Macron a făcut senzaţie cu jacheta purtată în ziua în care soţul ei a devenit Preşedintele Franţei.

Dezastru în mai multe țări afectate de inundații: Zeci de morți

Inundațiile și alunecările de teren din Indonezia au ucis zeci de persoane și au lăsat mai multe victime prinse sub dărâmături, în timp ce alte țări din sud-estul Asiei, inclusiv Malaezia, Thailanda și Sri Lanka, se confruntă cu fenomene meteo extreme, provocând inundații și evacuări în masă, scrie digi24.ro.

Săptămâna trecută, ploile torențiale care au lovit cea mai mare insulă din Indonezia, Sumatra, au provocat inundații devastatoare și alunecări de teren care au dus la distrugeri pe scară largă, 20 de persoane pierzându-și viața.

Joi dimineața, o altă alunecare de teren a ucis alte șapte persoane, îngropând vehicule sub noroi, pietre și copaci. Peste 10 persoane au fost rănite și transportate de urgență la cel mai apropiat spital din Medan. Eforturile de salvare continuă, cu mai multe vehicule încă prinse sub dărâmături, directorul de trafic din North Sumatra estimând că va dura până la două zile pentru a evacua persoanele afectate.

Inundații în Malaezia și Thailanda

În ultimele zile, au avut loc și inundații fulgerătoare în Malaezia și Thailanda, provocate de precipitațiile abundente din cauza musonului. Regiuna sudică a Thailandei și părțile nordice ale peninsulei Malaezia au înregistrat mai mult de 90 mm de ploaie, iar alte zone adiacente au înregistrat mai mult de 50 mm. Până joi, mai mult de 50.000 de persoane au fost evacuate în Malaezia, iar statele Kelantan și Terengganu au fost cele mai grav afectate. În Thailanda, peste 135.000 de gospodării au fost afectate de inundații.

Autoritățile din ambele țări oferă activ ajutoare pentru dezastre și efectuează evacuări de urgență. Centrul Meteorologic Specializat ASEAN a avertizat că regiunea poate aștepta în continuare precipitații abundente în săptămânile următoare, ridicând îngrijorări cu privire la inundații și disfuncționalități suplimentare.

Precipitații abundente și în Sri Lanka

Săptămâna aceasta, s-au înregistrat fenomene meteo extreme cu vânturi puternice, ploi intense și inundații pe scară largă în Sri Lanka. Până miercuri, mai mult de 100 mm de ploaie au căzut în doar 24 de ore. Furtuna a dus la moartea a 12 persoane, a lăsat șase copii dispăruți și a forțat peste 250.000 de persoane să își părăsească locuințele. Departamentul Meteorologic din India a avertizat că fenomenele meteo ar putea să se intensifice într-o furtună tropicală și să ajungă în țară până în weekend.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Un avion cargo s-a prăbușit peste o casă, lângă aeroportul din Vilnius

Un avion cargo DHL s-a prăbuşit luni în apropierea aeroportului din Vilnius, în jurul orei 03:30 GMT, au declarat purtătorii de cuvânt ai aeroportului din capitala Lituaniei şi poliţia pentru Reuters. O persoană a fost declarată decedată, scrie digi24.ro.

Potrivit aerotime.aero, site-ul de urmărire a zborurilor FlightAware arată că aeronava cargo a decolat de pe Aeroportul Leipzig/Halle (LEJ) la ora 03:08 CET, potrivit News.ro.

Postul local de ştiri Delfi Plus informează că aeronava s-a prăbuşit pe strada Žirnių, într-o zonă rezidenţială, pe o clădire rezidenţială cu două etaje, şi a provocat un incendiu. Se pare că în aeronavă se aflau patru persoane: doi piloţi şi doi angajaţi DHL. Salvatorii au reuşit să elibereze un pilot din carlingă, iar acesta şi-a recăpătat cunoştinţa. Alte două persoane au fost preluate pentru îngrijiri medicale de urgenţă. O persoană a murit. Toate persoanele din casa pe care s-a prăbuşit avionul au supravieţuit.