Ploaia torențială de astăzi a provocat pagube enorme locuitorilor din satul Puhoi, raionul Ialoveni. Râul care traversează satul a ieșit din albie, inundând zeci de grădini și gospodării. Traseul central de la intrarea din satul Puhoi a fost inundat în totalitate.
La fața locului au intervenit două autospeciale ale Departamentului Situatii Excepționale pentru a ajuta oamenii care au rămas blocați în automobile.
Totodată, traseul principal dintre localitățile din Anenii Noi spre Chișinău a fost inundat.
Săptămâna Luminată, prima de după Paște! Ce se întâmplă: Tradiții și obiceiuri
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În trecut, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. De la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.
În această perioadă toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului. Preotul adresează chemarea „Veniți să primiți lumină!” tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toți îi cheamă să facă trecerea de la întunericul morții, la lumina vieții veșnice. Iar această trecere este exprimată prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare.
În Săptămâna Luminată, în zilele de miercuri și vineri se oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului, de aceea este ,,dezlegare la pește”.
De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.
În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii.
Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată
Nu se oficiază pomenirea celor adormiți
Ușile Împărătești ale Bisericii rămân permanent deschise. Ușa deschisă simbolizează ușa deschisă de la mormântul Domnului.
În această perioadă nu se oficiază pomenirea celor adormiți, Ușile Împărătești ale Bisericii rămân
Credința populară spune că în această perioadă Raiul este deschis, cine moare în această săptămână merge direct la dreapta Domnului, indiferent de păcatele pe care le-a făcut, iar sufletele morților sunt libere.
Rânduiala înmormântării este de asemenea specială, slujba funerară fiind înlocuită de Slujba Învierii
În acest timp, creștinii se salută cu urarea “Hristos a Înviat”, urmată de răspunsul “Adevărat a Înviat”.
Chișinăul, aproape pustiu în prima zi de Paște
Chișinăul a fost de nerecunoscut în prima zi de Paște. Străzile, blocate de ambuteiaje până vineri după prânz, au fost mai mult libere. Abia pe la amiază atmosfera orașului s-a mai animat datorită celor care au vrut să își petreacă ziua la iarbă verde, încurajați de vremea splendidă. Unii s-au mulțumit cu o plimbare, după masa de sărbătoare. Alții au încins grătarele și au continuat ospățul, scrie tvrmoldova.md.
La primele ore ale dimineţii, pe Bulevardul Ştefan cel Mare și Sfânt liniştea a înlocuit zgomotul obişnuit al traficului. Pe Bulevardul Renaşterii Naţionale abia pe la prânz au apărut mai multe maşini.
Locuitorii Chişinăului care nu au plecat din oraş de Paşti s-au îndreptat spre parcuri sau spre zonele de picnic.
Astăzi, 21 aprilie, este zi liberă.
Iată câteva curiozități interesante despre Ziua de Paște, pe care la sigur nu le-ai știut
Paștele este una dintre cele mai importante și îndrăgite sărbători ale anului, marcând nu doar un eveniment esențial în calendarul creștin – Învierea lui Iisus Hristos – ci și o perioadă bogată în simboluri, tradiții și obiceiuri unice. Fie că vorbim despre ouăle roșii, mirosul cozonacilor proaspeți sau misteriosul iepuraș care aduce daruri copiilor, această sărbătoare îmbină spiritualitatea cu bucuria comunității și reîntâlnirea familiei. În cele ce urmează, vom descoperi câteva curiozități fascinante despre Paște – de la semnificațiile ascunse ale obiceiurilor românești, până la cele mai neobișnuite tradiții din jurul lumii.
Curiozități religioase și simbolice:
Ziua Paștelui nu are o dată fixă – este sărbătorită în prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. De aceea, poate cădea între 22 martie și 25 aprilie (pentru Paștele catolic) și între 4 aprilie și 8 mai (pentru Paștele ortodox).
Ouăle roșii – simbolizează sângele lui Hristos și viața nouă. Vopsitul ouălor este un obicei păstrat de secole și are rădăcini precreștine.
Salutatul cu „Hristos a înviat!” / „Adevărat a înviat!” – este un obicei specific Paștelui ortodox și durează 40 de zile, până la Înălțare.
Curiozități culturale:
Iepurașul de Paște – vine din tradițiile germanice și simbolizează fertilitatea și primăvara. În România, a fost adoptat mai recent, în special în zonele influențate de cultura occidentală.
În unele țări, copiii caută ouă ascunse – „Easter egg hunt” e foarte popular în SUA și alte țări vestice. Ouăle sunt din ciocolată sau plastic și ascund surprize.
Cel mai mare ou de Paște din lume – a fost realizat în Argentina în 2015, cântărind peste 7.000 kg și având peste 10 metri înălțime!
Tradiții gastronomice:
Cozonacul, pasca și mielul sunt preparate nelipsite din meniul de Paște în România. Mielul simbolizează sacrificiul lui Hristos.
În Italia, se pregătește o prăjitură numită Colomba di Pasqua (Porumbelul de Paște), în formă de porumbel – simbol al păcii