FOTO Cel mai delicios, savuros și colorat eveniment al anului a ajuns la cea de-a V-a ediție. Vezi cum a fost Festivalul Mai Dulce 2017

Cel Mai Dulce festival din Estul Europei a ajuns la cea de-a cincea ediție! Și de acestă dată asociația K LUMEA a provocat peste 60 de patiseri amatori, dar și companii de patiserie să lupte pentru titlul de cel mai apetisant desert – ”Cireașa de pe tort”. În timp ce produsele de patiserie ne-au lăsat gura apă, tarabele artizanilorr ne-au făcut ochii cât cepele pentru că au expus creații care mai de care mai colorate și originale. Am făcut o mică excursie şi am examinat minuţios „mândria” culinară sau artizanală a fiecărui participant şi am cules câteva păreri despre ediţia Festivalului Mai Dulce din acest an.

separator

DSC_9854

DSC_0099 DSC_0101 DSC_9700 DSC_9784

În timp ce treceam și eu prin zona artizanatului, mi-au atras privirea ”căluții” Irinei Petrașcu, care așteptau cu nerăbdare să fie călăriţi de micii căluşari. La fel de inspirate mi s-au părut și marioneltele din stofă și fetru ale tinerei creatoare, care redau cele mai surprinzătoare emoții.

Irina Petrascu

”Vin în fiecare an la festival. De fapt, ”Mai dulce” este primul festival la care am participat cu creaţiile mele: păpuși personalizate, căluți, unicorni pe coadă de lemn, marionete. Tematica de anul acesta au fost emoțiile pozitive, emoțiile vii, de aceea am adus aici aceste jucării textile. Aceste păpuși mari mi-au luat cam o săptămână de lucru, marionetele le fac într-o oră, acest portret l-am executat într-o lună,” mi-a mărturisit Irina Petrașcu.

aa

Ludmila Cotelea-Condrea e profesor universitar, predă pictura la studenți, iar în timpul liber își dezvoltă pasiunea pentru pictura pe pânză. Anume creațiile ei în desene mi-au stârnit curiozitatea și m-au făcut să mă apropii de ea pentru a rupe o declarație scurtă despre prezența ei la ”Mai Dulce”.

pictura

”La ”Mai Dulce” sunt pentru prima dată. Am venit cu o colecție de hăinuțe pictate, e un trend nou în decorul vestimentar – imprimarea pe diversă tematică. Mă bucur că putem să ne maifestăm aici cu lucrurile nostre autentice, făcute cu drag,” mi-a spus Ludmila.

Natalia Chicu a ajuns la festival pentru a doua oară cu o diversitate de accesorii stilate – papioane hand-made.

”Sunt a doua oară la acest festival. E unul care adună foarte mulți meșteri, am o impresie foarte bună. Eu am venit cu o mulțime de papioane, clasice, în carouri, în stil tradițional și bineînțeles fac și peronalizate. Mă bucur că vremea frumoasă ține cu noi, mi-a declarat creatoarea de papioane.

La tarabele cu deserturi, mi-au atras atenția niște dulciuri cu totul deosebite la al căror proces de producere au participat și câteva persoane cu disabilități. E vorba despre niște biscuiți și ciocolate raw vegane prezentate de membrii Centrului ”Speranța” în proiectul DENS.

sanatate verde

”Noi suntem pentru prima dată la târg. ”DENS” este un proiect social al Centrului ”Speranța”, se descifrează deshidratare, enzime, nutrienți și sănătate. La procesul de producere sunt implicate persoane cu disabilități. Este un concept nou de raw veganism prin care produsele nu trec prin procese de preparare termică și se păstrează toți nutrienții, vitaminele, tot ce-i mai bun din aliment. Aici vedeți biscuiți, ciocolate în format crud. Ingredientele lor, pentru a putea fi păstrate pe un termen mai lung, se deshidratează la mai puțin de 40 de grade. E o mâncare care e folosită ca medicament, exact cum spunea Hipocrate: ”Medicamentul să-ți fie aliment și alimentul medicament.” Am vândut aproape tot cu ce am venit și ne-ar face plăcere să participăm și la alte ediții, mi-a mărturisit Lucia Gavriliță, directoarea centrului ”Speranța”.

Să știți că toți patiserii prezenți la eveniment au reușit să stârnească papilele gustative ale vizitatorilor și s-au ales cu vânzări de pomină.

”Eu răspund de segmentul  gastronomic și pot să-ți spun că în trei ore patiserii au reușit să-și vândă aproape toate deserturile și asta mă bucură foarte mult. Bineînțeles că noi în fiecare an creștem la capitolul organizare și după 5 ani am simțit că am crescut foarte mult, mi-a mărturisit Irina Galbura, membră a echipei K Lumea.

DSC_9951 DSC_9968 DSC_9972 DSC_9995

Producătorii de legume și-au găsit și ei locul la cel mai dulce eveniment al anului.

”Cultivăm cartofi dulci în Moldova, aceste soiuri sunt adaptate climei. Sunt niște produse foarte sănătoase ce conțin potasiu și betacaroten. Pot înlocui cartofii obișnuiți cu succes, se recomandă  bebelusilor și bolnavilor de diabet. Noi promovăm cultivarea cartofilor dulci pentru că sunt leguma perfectă pe timp de iarnă. Am venit tocmai din Dubăsari și am adus și rasadă”, mi-a spus Nadia Știrbu

DSC_9818

Chiar dacă produsele de patiserie și alimentele exotice îmi furau privirile, n-am putut să n-o remarc pe mama Natei Albu, care aștepta cu nerăbdare cumpărători și cititori pentru volumele ”Eat like moldovans” și ”Sandhya”.

”Sunt ”legată” aici, pentru că am cărțile la vâzare, însă văd că sunt mulți vizitatori și lumea continuă să vină, ceea ce înseamnă că le place. Am vândut cărți și de-ale Natei și de-ale Vioricăi. Oamenii care n-au fost pregătiți să le găsească aici, mi-au cerut telefonul pentru a le putea procura după eveniment, ne-a spus Alexandra Albot.

Cât cărțile Vioricăi Nagacevschi stăteau cuminți pe raft, ea munceau pe rupte la copt clătite împreună cu echipa K lumea.

”Vă spun cu sinceritate că-s foarte obosită, însă îmi pare bine că acest festival se întâmplă. E foarte greu să organizezi un astfel de festival din cauza condițiilor pe care le avem azi în țară. Am concluzionat pentru mine că merită totuși să-l facem și chiar cred că și în acest an ne-a reușit”, mi-a spus Viorica Nagacevschi.

Toate s-au întâmplat pe ritmuri de muzică și dansuri aduse cu drag de micuții de la Teo Dance, Ionela Țăruș și Mihai Ungureanu, Adrian Ursu cu Bety și Maria Iliuț.

DSC_0050

La final, un juriu format din 5 profesioniști, printre care Nata Albot, bucătarul șef – Petru Chicu, Directoarea Centrului de Sănătate Publică – Luminița Suveică, Tatiana Drobot şi Olga Bux auapreciat măiestria patisierilor amatori cu multă răbdare și interes. Așa că ”Cireașa de pe tort” la categoria cel mai bun desert vegan a fost câștigată de Maria Lucinschi care a venit la ”Mai Dulce” cu o plăcintă savuroasă cu mere și halva. Trofeul pentru desertul tradițional a fost câștigat de Victoria Melnic, autoarea unui tort medovic cu un gust amețitor.  La categoria cel mai bun desert internațional, premiul a fost câștigat de Natalia Stavnic care a muncit 48 de ora le tortul care i-a dat pe spate pe jurați.

Nu vă povestesc mai mult, că simt că totalurile dulci ale ediției din acest an nu vor avea sfârșit, așa că vă las să adirați pozele fără să scrâșinți din dinți din cauza că n-ați ajuns la Festivalul ”Mai Dulce” pentru a fi surprinși și voi de fotograful nostru.

DSC_0009 DSC_0025 DSC_0076 DSC_0082
DSC_0156 DSC_0162 DSC_9984 DSC_9987
DSC_9745 DSC_9823 DSC_9911 DSC_9939
DSC_0129 DSC_9752 DSC_9875 DSC_9879
DSC_0072 DSC_0076 DSC_0112 DSC_0123
DSC_9792 DSC_9766 DSC_9746 DSC_0131
DSC_0033 DSC_0137 DSC_9666 DSC_9838

Guvernul dublează taxele de traversare a barajului Costești – Stînca

Guvernul majorează taxele pentru mijloacele de transport care traversează barajul Nodului Hidrotehnic Costești – Stînca de pe rîul Prut, scrie noi.md.

O decizie în acest sens ar urma să fie aprobată la ședința cabinetului de miniștri de miercuri, 27 noiembrie. Documentul a fost elaborat și propus de Agenția Proprietăți Publice. Astfel, dacă în prezent taxele variază între 20 și 200 de lei, în funcție de tonajul autovehiculului, noile tarife vor fi între 40 și 400 de lei. Autoritățile își motivează decizia prin creșterea cheltuielilor de întreținere a barajului și lipsa resurselor financiare.

”În ultimii ani Î.S. ”Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca” înregistrează pierderi din cauza imposibilității acumulării veniturilor proprii necesare ce ar permite acoperirea cheltuielilor anuale de întreținere și reparații curente a barajului Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca. Acest fapt se datorează inclusiv neajustării tarifelor la plata pentru circulația pe baraj a mijloacelor de transport auto care nu au mai fost modificate încă din anul 2008”, precizează autorii proiectului. Majorarea plății pentru trecerea mijloacelor de transport pe barajul Costești-Stînca va contribui la asigurarea acumulării anuale a mijloacelor financiare necesare în mărime de circa 5,7 mln. lei.

Atenție la gheața de pe râuri și lacuri!

IGSU atenționează oamenii despre riscurile formării gheții pe râuri și lacuri în contextul răcirii vremii, informează unica.md cu referire la un comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează oamenii despre riscurile ce pot apărea în contextul înregistrării temperaturilor oscilante și apariției pe unele sectoare ale râurilor și lacurilor din țară a formațiunilor de gheață.

În această perioadă, stratul de gheață de pe bazinele acvatice este foarte subțire, iar acest fapt reprezintă un pericol semnificativ de prăbușire în apă. Astfel, persoanele sunt îndemnate să evite aflarea și mersul pe bazinele acvatice. Mai mult, oamenii sunt rugați să nu opteze pentru activități de schiat și patinat pe gheața lacurilor, fiindcă stratul de gheață este încă unul destul de fragil.

O atenție deosebită trebuie acordată copiilor, care se pot aventura cu jocul în apropierea bazinelor acvatice. Maturii sunt îndemnați să interzică minorilor să desfășoare activități în apropierea lacurilor și râurilor.

În caz de situații de risc oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112.

Agricultorii pot depune cereri pentru mai multe tipuri de subvenții până pe 19 decembrie

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) atenționează că, până pe 19 decembrie 2024, se desfășoară apelul II pentru subvenționarea în avans, subvenționarea postinvestiții și subvenționarea pe etape, transmite MOLDPRES.

Potrivit MAIA, subvențiile constituie 80% din valoarea proiectului eligibil și nu vor depăși 800 mii lei (40 mii euro). Acestea vor fi acordate pentru activitățile ce țin de prevenirea și de combaterea eroziunii solului, ameliorarea chimică a solurilor, conservarea și sporirea fertilității solurilor terenurilor agricole.

„Dosarul de solicitare a subvenției în avans urmează să fie depus de către solicitant la secția/serviciul teritorial al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, din aria în care solicitantul va efectua investiția. Criteriile de eligibilitate stabilesc că solicitant al subvențiilor poate fi persoana juridică/fizică sau unitatea administrativ teritorială de nivelul întâi, care deține teren în proprietate, posesie sau folosință, înregistrat în modul stabilit de lege, și urmează să implementeze proiectul într-o unitate administrativ – teritorială de nivelul întâi”, explică sursa citată.

Plățile vor fi efectuate în două tranșe: I Tranșă – 70% din valoarea subvenției, care va fi achitată în condiția prezentării dovezilor cofinanțării din partea Beneficiarului în proporție de cel puțin 20%, din valoarea proiectului investițional; II Tranșă – 30% din valoarea subvenției, se va efectua în baza cererii de debursare, la darea în exploatare a obiectului investiției și prezentarea actelor confirmative. 

Pachetul de documente necesar, ce urmează a fi depus, poate fi accesat pe site-ul AIPA la rubrica: Subvenții în avans – îmbunătățiri funciare 2024.

O interpretă de la noi s-a măritat în mare secret!
Articolul anterior
Ținuta unui brand autohton, pe coperta unei reviste din România!
Articolul următor