Festivalul „DeVin&DeGust”: ce trebuie să știi despre rachiul de vin produs în regiunea cu IGP „Divin”?

25/08/2017

News

IGP „Divin” este una dintre cele patru regiuni care vor fi reprezentate la festivalul ,,DeVin&DeGust”, primul festival al deliciilor oeno-gastronomice din regiunile cu Indicație Geografică Protejată ale Moldovei. La eveniment, vei avea ocazia să savurezi cocktail-uri pe bază de divin și ciocolată, aceasta este doar una dintre surprizele pe care le pregătesc organizatorii. Iată ce trebuie să știi despre vinurile produse în regiunea cu indicație geografică protejată (IGP) „Divin”!

Și Divinul este produsul care a evoluat în timp odată cu progresul tehnologic. „Divin” a devenit atât denumirea producției, cât și marca comercială de stat pentru a evita confuzia cu băutura înrudită din Franţa – „cognac”, dar şi pentru a evidenţia specificul, personalitatea şi originalitatea băuturii care, la sfârşitul secolului XX, devine cunoscută ca divinul moldovenesc.

Arealul geografic delimitat pentru producerea rachiului de vin cu indicaţie geografică protejată (IGP) Divin se extinde pe toată suprafaţa Republicii Moldova, între zona continentală, amplasată la nord între podişurile Carpatine, cuprinzând în Centru zona Codru, iar la sud – stepele Bugeacului. Rachiul de vin învechit constituie, în prezent, un produs de elită pe piaţa autohtonă, care este apreciat atât acasă, cât și în ţări importatoare, precum Rusia, Ucraina, Belarus, China, Germania, Polonia, Cehia, România şi altele.

Mediul de cultură al IGP „Divin”

Calitatea, reputaţia şi caracteristicile organoleptice distinctive a rachiului de vin cu IGP „Divin” sunt favorizate de factori naturali şi umani (sol, climă, pedologie, soi, tradiţii, know how etc), ceea ce se numește terroir.

Relief puternic fragmentat cu o reţea de văi, vâlcele şi ravene;

Clima, influenţată de râurile Prut şi Nistru, asigură condiţii optime de maturare a strugurilor;

Soluri cenuşii, cernoziomuri obişnuite, tipice, stanice şi cambine, bine aerate şi uşoare în zonele de Nord şi Centru, mai grele şi mai bogate în cele de Sud şi Est;

Înălţimea medie a plantaţiilor este de 150-250 m.

Vegetaţie spontană bine păstrată şi răspândită pe suprafeţe relativ mari. Prezenţa surselor acvatice, dar şi relieful specific asigură un impact pozitiv asupra calităţii şi stării sanitare a strugurilor.

Rachiul de vin cu IGP „Divin” se obţine din vinul materie din soiuri de viţă de vie europene şi autohtone cultivate în Republica Moldova, distilat la instalaţii tradiţionale de distilare şi învechit cel puţin 3 ani în contact cu lemnul de stejar.

Soiuri de struguri cultivate pe teritoriul Republicii Moldova și utilizate la producerea vinului materie primă pentru producerea divinului sunt: Aligote, Chardonnay, Feteasca Albă, Luminiţa, Perveneţ Magaracea, grupa Pinot, Riesling de Rhin, Riton, Rkaţiteli, Sauvignon, Silvaner, Suholimanski belîi, Ugni Blanc, Bianca, Alb de Oniţcani, Alb de Suruceni, precum şi amestec de aceste soiuri.

Simte diferența!

Rachiul de vin cu IGP „Divin” are un aspect plăcut, lucios, fără particule în suspensie şi fără sediment, culoarea căruia variază de la aurie deschisă până la chihlimbarie, în funcție de gradul de maturare, cu un buchet impresionant compus din nuanţe de flori, fructe, eteri în primii ani de învechire, care se completează cu nuanţe de vanilie, ciocolată, balsam, lemn aromat, cocos, boabe de cafea odată cu creşterea termenului de învechire.

În funcţie de calitatea şi termenul de învechire a distilatelor rachiul de vin cu IGP „Divin” poate aparţine următoarelor categorii:

V.S. (Very Special) – termen minim de învechire de 3 ani

V.S.O.P. (Very Super Old Pale) – cu termen minim de 5 ani.

X.O. (Extra Old) – termen minim de învechire de 7 ani.

X.X.O. (Extra Extra Old) – termen minim de învechire de 20 de ani.

Curiozități despre rachiul de vin cu IGP „Divin”

Producerea acestei băuturi pe actualul teritoriu al Republicii Moldova datează din secolul al XIX-lea.
Între 1896 și 1929 are loc fondarea primelor întreprinderi defabricare a rachiului de vin. În perioada postbelică, unităţile de producere a rachiului de vin au fost dotate cu utilaj de producere performant, ceea ce sporește calitatea produsului finit. În această perioadă au fost produse cele mai preţioase loturi de rachiu de vin care astăzi au un termen minim de maturare de 40 de ani, precum Prezident, Aroma, Ambasador, Călăraşi, etc.
În 1925 – prinţul moștenitor al României Carol al II-lea, iar în 1963 – primul explorator al cosmosului – Iurie Gagarin, precum şi alte personalităţi marcante ale timpului au degustat şi au elogiat licoarea aurie din Moldova.
În 1990, volumul total de distilat pus la maturare constituia în jur de 3 mln. Dal alcool absolut, dintre care 70% revenea distilatelor cu termen de maturare de 3-7 ani, iar restul era repartizat pentru distilatele cu termen de învechire de 15,20, 30 şi 40 ani. Acest potenţial a permis lansarea pe piaţă a produselor de calitate înaltă, compus din rachiu de vin cu diferite vârste, ajungând chiar şi la 50 de ani, după anii 2000.

Companii producătoare de Divin

Aroma SA., Barza Alba SA, IM Calarasi Divin, Vinaria Bardar, Castel Mimi, Migdal-P SA, SA Ungheni Vin, Vismos SA, Kvint SA.

Vino la festivalul „DeVin&DeGust” și savurează licorile Moldovei!

Pe 26 august 2017, ești invitat să „călătorești” imaginar și gustativ în fiecare regiune IGP la festivalul „DeVin&DeGust”, care va avea loc la Complexul Etno-Cultural VATRA (șos. Chișinău-Ungheni, km 32).

Evenimentul oferă posibilitatea unică de a descoperi vinurile de calitate cu IGP, dar și potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural caracteristice regiunilor IGP.

Festivalul „DeVin&DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Uniunile Viti-Vinicole cu IGP „Codru”, „Ștefan Vodă” , „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu suportul Proiectului USAID Agricultură Performantă în Moldova (APM), a Proiectului de Competivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Sudiei și cu susținerea partenerilor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Scopul evenimentului este de a pune în valoare potențialul oeno-gastronomic al regiunilor cu Indicație Geografică Protejată, sporind notorietatea brandului de țară Vinul Moldovei și a vinurilor de calitate cu IGP.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.