In memoriam – 26 de ani de la trecerea în neființă a interpreților Doina şi Ion Aldea-Teodorovici

Statele Unite ale Americii au decis să nu se alăture declarației comune a Grupului celor Șapte (G7), care urma să condamne atacul rusesc asupra orașului Sumî, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, ce citează surse familiare cu corespondența diplomatică dintre statele membre.

Administrația președintelui american Donald Trump a informat aliații din G7 că nu va susține textul propus de declarație, argumentând că Washingtonul dorește să mențină „spațiul necesar pentru negocieri de pace”.

Canada, care deține în prezent președinția rotativă a G7, a transmis celorlalte state-membre că, fără susținerea Statelor Unite, emiterea unei declarații comune nu este posibilă.

Potrivit Bloomberg, proiectul de declarație califica atacul asupra Sumî drept o dovadă a intenției Rusiei de a continua ostilitățile în Ucraina. Documentul nu a fost însă oficializat din cauza opoziției americane.

Atacul a avut loc pe 13 aprilie, când două rachete „Iskander-M” au lovit orașul ucrainean Sumî.

Ministerul rus al Apărării a declarat că ținta vizată a fost un punct de întâlnire al comandanților ucraineni ai grupului tactic „Seversk”, iar în urma loviturii ar fi fost eliminați peste 60 de militari ucraineni.

Autoritățile locale ucrainene au anunțat însă un bilanț diferit: 35 de persoane au murit și alte 125 au fost rănite în atac. Printre victime se numără și colonelul Iuri Iula, fost adjunct al comandantului Brigăzii 26 Artilerie.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o „reacție fermă din partea comunității internaționale”, iar lideri din mai multe țări, printre care președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat atacul și au cerut Rusiei o încetare totală a focului.

Macron a criticat și lipsa de cooperare a Moscovei cu eforturile diplomatice inițiate de președintele Trump. Acesta din urmă a declarat presei că atacul a fost „oribil” și că i s-a transmis că „a fost o greșeală”.

În Ucraina, atacul a generat și o controversă internă. Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, l-a acuzat pe șeful administrației militare din Sumî, Volodimir Artiuh, pentru organizarea unei ceremonii de decorare a militarilor, care ar fi putut contribui la identificarea țintei. Artiuh a recunoscut că evenimentul a avut loc, dar a negat că l-ar fi organizat.

În urma criticilor, inclusiv din partea deputatei Mariana Bezuhla, președintele Zelenski a decis demiterea lui Artiuh pe 15 aprilie, decizie susținută și de Guvern.

Forțele Armate ale Ucrainei au anunțat că, în cursul zilei de ieri, au atacat baza permanentă a Brigăzii 448 Rachetă a armatei ruse, aflată în regiunea Kursk. Potrivit Statului Major General al Ucrainei, această brigadă este responsabilă pentru atacul cu rachete asupra orașului Sumî, care a avut loc duminică, 13 aprilie, transmite MOLDPRES.

Într-un comunicat oficial, se precizează că operațiunea a fost desfășurată de unități ale Forțelor pentru Sisteme de Drone și Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei, în cooperare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte structuri ale apărării naționale.

„A fost atacat un grup de obiective din regiunea Kursk, asociate cu criminali de război implicați în atacul cu rachete asupra orașului Sumî, precum și în alte crime de război”, se arată în comunicat.

Până la acest moment, autoritățile ruse nu au emis un comentariu oficial privind acest atac.Peste 30 de oameni au fost ucişi și cel puțin 100 răniți duminică de o rachetă lansată de forţele ruse asupra oraşului Sumî, din nord-estul Ucrainei. Este al doilea bombardament cu un număr mare de victime civile după cel de la Krivoi Rog, unde au murit 19 oameni, dintre care nouă copii.

Deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, condamnați ambii la închisoare, se află în stânga Nistrului. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, cei doi nu au părăsit teritoriul țării, informează Moldpres.

„Cu părere de rău, reieșind din faptul că acest segment nu este controlat, nu putem interveni. Înțelegem că o astfel de acțiune din partea organelor de forță ar provoca anumite riscuri la care am supune angajații. Vreau să vă asigur că instituțiile de drept și cele de forță întreprind toate acțiunile legale pentru a aduce persoanele în instituționalizarea statului”, a spus Viorel Cernăuțeanu.

Șeful IGP susțină că cei doi deputați pot părăsi țara doar printr-un segment controlat.„Între segmentul transnistrean și Ucraina nu există o cale de trecere a frontierei legale. Pentru a părăsi țara, este necesar ca cei doi să vină pe teritoriul controlat al Republicii Moldova”, a afirmat Viorel Cernăuțeanu.

Pe 19 martie 2025, deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat.

De asemenea, pe 31 martie 2025, deputata Irina Lozovan a fost condamnată la șase ani de închisoare în penitenciar de tip închis, în dosarul în care este învinuită de finanțarea ilegală a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Aceasta ar fi acceptat bani de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor, pentru a sprijini activitățile partidului.