Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, plină de tradiții cum ar fi colindatul, pregătirea bucatelor, mersul la biserică. Copiii în special se adună în grupuri și merg cu colindatul din casă în casă. Acest lucru se întâmplă în ajunul Crăciunului, în data de 6 decembrie pe stil vechi.
Gospodinele gătesc colaci și bucate alese și îi așteaptă pe cei dragi să le pășească pragul. Sărbătoarea ,,Nașterea Domnului” este un prilej de bucurie care îi adună laolaltă pe toți ai casei.
Cum este sărbătorit Crăciunul în alte părți ale lumii?
Argentinienii, în ajunul Crăciunului, în jurul orei 22:00 au parte de masa tradiţională Crăciunului. După câteva ore, se bucură de priveliştea oferită de miile de lampioane lansate.
Australienii consideră că atunci când moşul ajunge în ţara lor eliberează renii şi preia cangurii, dar şi ,,6 boomerang-uri albe’’ şi îşi înlătură hainele groase în schimbul celor subţiri.
Dacă tot e vară, ce altceva ar putea face brazilienii de Crăciun decât să meargă la plajă?! O altă tradiţie a lor este oferirea de cadouri în cursul întregii luni decembrie, urmând ca în prima zi a Crăciunului să mărturisescă cine a fost, de fapt, ,,făptaşul’’.
În Canada, peste 2000 de copii iau parte la parada închinată moşului. Canadienii deţin un cod poştal utilizat pentru a primi toate scrisorile trimise de copii moşului. Nu există o adresă centralizată, aşa încât, mii de voluntari se ocupă cu răspunderea la scrisorile acestora.
În China, doar 1% din populaţie sunt declaraţi creştini. Aceştia, în ajun îşi dăruiesc mere şi cadouri.
Cei din Costa Rica îşi decorează locuinţele cu flori şi fructe. Coroniţele de Crăciun le confecţionează din chiparos, boabe de cafea şi fundiţe.
Locuitorii Danemarcii vizitează pădurile şi parcurile, având drept scop, hrănirea animalelor.
Etiopienii serbează Naşterea Domnului pe 7 ianuarie. În această zi primează hainele ce deţin nonculoarea albă.
Finlandezii obişnuiesc ca în ajunul Crăciunului, în jurul orei 15:00 să îşi viziteze rudele din cimitir.
Locuitorii Franţei stropesc buştenii de cireş cu vin pentru a mirosi frumos, după care le vor da foc. Tot în ajun, vor lăsa luminile aprinse, dar şi bucate pe masă, în aşteptarea Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
Nemţii redactează scrisori ,,Copilului Domnului’’ . Plicurile sunt decorate cu zahăr, pentru a le face mai strălucitoare şi mai atractive.
Masa tradiţională a grecilor posedă o pâine în mijloc. După ospăţ, masa nu se strânge. Aşteaptă ca Iisus să îşi potolească foamea.
Japonezii nu deţin obiceiuri specifice acestei perioade, aşa că în prima zi de Crăciun colindă KFC-urile.
În ajunul Crăciunului, norvegienii îşi ascund toate măturile. Scopul tradiţiei este îndepărtarea spiritelor rele şi a vrăjitoarelor.
Darurile moşului pentru locuitorii Olandei pot fi găsite în saboţii de lemn pe care îi deţin.
Suedezii din oraşul Gavle au drept obicei arderea ţapului.
Ucrainienii îşi împodobesc arborii cu false pânze de păianjen. Legenda spune că, mai demult, o familie săracă îşi dorea foarte mult să îşi decoreze copacul, dar nu avea cu ce. Toată familia era îndurerată, femeia continua să verse lacrimi. Această scenă a fost văzută de nişte păianjeni prietenoşi, care au împodobit copacul cu aur şi argint.
În Venezuela, mai exact în Caracas, în ajun toate străzile sunt închise, iar locuitorii merg la biserică pe patine cu role.
sursa: www.yve.ro
