Start Campaniei Naționale „O casă protejată, o viață salvată!”

Astăzi, a fost lansată Campania Națională „O casă protejată, o viață salvată” care are drept scop prevenirea incendiilor și intoxicațiilor cu monoxid de carbon. Campania promovează necesitatea protejării oamenilor de riscurile utilizării sobelor defecte și a instalațiilor alimentate cu gaze naturale, iar familiile cu mulți copii, oamenii în etate, dar și cei țintuiți la pat vor beneficia de asistență, consultații și de sprijinul salvatorilor de la IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) prin montarea detectoarelor de fum în locuințele acestora.

separator

Odată cu fixarea instalațiilor, persoanele vor fi protejate de eventuale incendii sau intoxicații generate de produsele arderii. Primii care au avut parte de detectoare de fum au fost locuitorii satului Făurești, suburbie a municipiului Chișinău. Aici echipaje de salvatori și pompieri au intrat în casele sătenilor pentru a le fixa instalațiile de protecție. Oamenii au fost instruiți în domeniul antiincendiar, dar și despre utilizarea corectă a detectoarelor. Mai mult, gospodarii caselor au fost îndrumați să reacționeze corect în cazul declanșării acestora în locuințe. Campania IGSU ”O casă protejată, o viață salvată” se va desfășura la scară largă începând cu luna martie 2018, iar sute de oameni vor beneficia de detectoare de fum. Potrivit datelor IGSU, 74% din numărul total de incendii au avut loc în sectorul locativ, iar în perioada anilor 2000 -2017 în Republica Moldova au avut loc peste 40 mii incendii în care au decedat 3 mii de oameni.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul  român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.

Rapperului rus MC Doni i-a fost interzisă intrarea în Moldova. Motivul

Rapperului rus MC Doni i-au interzis intrarea în Republica Moldova. Artistul a făcut cale întoarsă de pe Aeroportul Internațional Chișinău, scrie newstv.md.



MC Doni urma să cânte la concertul organizat în Taraclia, dedicat aniversării a 211 de la întemeierea orașului. Artistul a intrat în Republica Moldova folosind un pașaport uzbec, dar acest lucru nu l-a ajutat, scrie presa.

Mai mult, pe canalele de Telegram a fost publicat un document emis de autoritățile țării noastre, în care este menționată decizia de refuz.

Ofițerul de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat că ”nu s-au întrunit condițiile de intrare în Moldova”.

Nu este pentru prima dată, când autoritățile de la Chișinău nu le permit artiștilor ruși să intre pe teritoriul Republicii Moldova. La sfârșitul anului 2023, cântărețul Irakli a fost întors de pe Aeroport. De asemenea, la data de 29 iulie 2022, Filip Kirkorov a făcut cale întoarsă.

Totodată, în vara anului 2023, celebrul artist sârb Goran Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, pentru a participa la festivalul „Gustar”. Poliția de Frontieră a precizat că interdicția a fost aplicată încă în anul 2022.

Incendiu de proporții în apropierea lacului Dănceni, unde 20 de hectare de stuf au fost mistuite de flăcări

Circa 20 de hectare de stuf au fost mistuite de flăcări în apropierea lacului Dănceni din raionul Ialoveni. Potrivit ofițerului de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu, incendiul a izbucnit în dimineața zilei de 6 mai, scrie deschide.md.

La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri.

La scurt timp, incendiul a fost localizat și lichidat. Victime nu au fost raportate.

Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de specialiști.

Un moldovean stabilit în Rusia și-a nenorocit copilul de 7 luni
Articolul anterior
Alarmant! Gripa și infecțiile căilor respiratorii au depășit pragul epidemic
Articolul următor