Un artist plastic moldovean a pictat Capela Reingers din Austria

Cunoscutul artist plastic Teodor Buzu, originar din Republica Moldova, stabilit de mai mulți ani în Cehia, a pictat Capela Reingers din Austria.

separator

Capela din Reingers, regiunea Waldviertel, datorită tratării unice a artistului plastic Teodor Buzu, a căpătat un sens intens spiritual și, concomitent, o semnificație artistică evidentă. A ajuns să creeze o atmosferă extraordinară în care poți găsi pacea și, de asemenea, răspunsuri la întrebări personale.

”Acest loc este deschis pentru persoane și artiști de orice confesiune. Sînt foarte mulțumit, că această capelă este deschisă pentru toți vizitatorii și că aici se desfășoară varii activități. Datorită acestui fapt, capela din Reingers a devenit un loc de întîlniri, de rugăciuni, meditație și reflexiuni artistice. Îmi doresc ca toți oaspeții să găsească aici tihnă și bucurii din plin”, a subliniat prepozitul Andreas Lango.

Pictorul Teodor Buzu a afirmat pentru moldpres.md că acest proiect l-a obținut în urma unui concurs, iar lucrarea a fost efectuată timp de cinci ani. ”Proiectul l-am numit ”Memento Vivere”.

,,Ideea mea e, că omul, care intră în capelă, să nu se gîndească la moarte, dar, văzînd picturile mele, să reculeagă lucrurile cele mai luminoase din viața lui și a celor apropiați. Ba mai mult. După redeschiderea capelei cu lucrarea mea, aici se fac concerte, seri de poezie, discuții, diverse activități culturale”, a precizat Teodor Buzu.

Potrivit artistului, intrarea în capelă poartă denumirea ”Păsările albastre”. Motivul păsărilor zburătoare de la intrare simbolizează libertatea spirituală, posibilitatea de înălțare și relația omului cu ceva sau cu cineva superior lui. Păsările zboară sus, în cercul care înfățișează concomitent Soarele, Luna și Pămîntul.

În același timp, a specificat Teodor Buzu, fiecare perete pictat are o denumire: ”Rîul vieții”, ”Poarta vieții”, ”Dor” și ”Libertate”.

Teodor Buzu s-a născut pe 3 mai 1960 în Drăsliceni, raionul Criuleni. A studiat la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău, iar în 1980-1985 – la Academia de Arte şi Design din Harkov, Ucraina. Acolo a întîlnit-o pe viitoarea sa soţie, Dagmar, şi s-a stabilit cu traiul în patria ei – oraşul Tabor, Cehia. Este membru al Uniunii Internaţionale a Artiştilor Plastici profesionişti, al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Boemia de Sud, Cehia, al Grupului „Die Neuen Milben”, Austria, al Uniunilor Artiştilor Plastici din Praga şi din Chişinău. Face pictură de şevalet, design grafic, artă monumentală, grafică, ilustraţie. Este Cavaler al Ordinului Naţional al Romîniei „Pentru merit” în grad de Comandor (2003). Laureat al multor premii internaţionale. A participat la circa 100 de expoziţii colective şi a avut peste 80 de expoziţii personale.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Respect! Un moldovean i-a întors unui jurnalist italian portofelul pierdut
Articolul anterior
În Scuarul Catedralei din Chișinău a fost amenajat un covor din flori moldovenesc
Articolul următor