Cele mai optimiste zodii! Vezi dacă te regăsești și tu în listă

Ucraina își menține sprijinul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit diplomatului, poziția Kievului privind acest conflict înghețat rămâne neschimbată, iar rezultatul final al procesului de reglementare trebuie să fie reintegrarea Republicii Moldova sau, cel puțin, restabilirea controlului juridic deplin al autorităților de la Chișinău asupra raioanelor din stânga Nistrului.

Diplomatul a precizat că forma de organizare a regiunii din stânga Nistrului: fie că va fi zonă autonomă sau vor fi raioane obișnuite – este o decizie care aparține exclusiv autorităților de la Chișinău: „Nu are absolut nicio importanță. Este o treabă internă a Republicii Moldova. Ceea ce contează este ca integritatea și suveranitatea statului, în granițele recunoscute internațional, să fie păstrate. Acesta este punctul forte al reglementării. Bineînțeles, totul va depinde inclusiv de rezultatul și consecințele acestui război”.

Întrebat dacă viitorul dosarului transnistrean va depinde de pacea din Ucraina, ambasadorul Rohovei a afirmat că nu cunoaște despre acest lucru: „Deocamdată nu s-au purtat discuții și nu s-au pus pe masa negocierilor astfel de inițiative. Reieșind din faptul că acest teritoriu este parte a Republicii Moldova și este o chestiune internă a acestui stat, dar având în vedere că în statul vecin, Ucraina, are loc o agresiune militară din partea Federației Ruse, bineînțeles că există tangențe. În primul rând, liniștea și lipsa provocărilor în regiunea transnistreană sunt în interesul nostru”.

Cu referire la speculațiile precum că țara vecină ar dori să invadeze regiunea transnistreană, Paun Rahovei a precizat că „Ucraina este un stat de drept care respectă dreptul internațional și nu va intra niciodată pe teritoriul altui stat. Aceste teze, probabil, au fost învățate la Moscova și de asta le pronunță”.

Prezența trupelor ruse în Transnistria reprezintă un „risc și un pericol”, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, susține Paun Rohovei. Potrivit lui, o condiție importantă pentru soluționarea acestui conflict este demilitarizarea regiunii și gestionarea munițiilor aflate la Cobasna.

„Un alt punct foarte important care va fi necesar de a-l realiza pe viitor este transformarea actualei misiuni de „pacificare”. Sunt un grup de militari aflat sub controlul Moscovei. Noi vedem transformarea acestei misiuni într-una civilă, nu militară, aflată sub egida unei organizații internaționale”, a reiterat Rohovei.

Diplomatul a mai spus că Ucraina nu va accepta niciodată să se așeze la masa negocierilor cu un stat agresor, care – încă de la începutul invaziei – anunța, cu o cinism incredibil, că „russkiy mir” va ajunge până în Transnistria.

Doi profesori universitari din Australia și-au prezentat, la Chișinău, rezultatele cercetării privind foametea din anii 1946-1947 din fosta RSSM. Cercetătorii au comparat foamea sovietică cu alte fenomene de acest fel. Cei doi s-au bazat pe materiale din arhivele din Republica Moldova și Ucraina. Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională a Arhivelor și Universitatea de Stat din Moldovei, scrie moldova1.md

Concluziile cercetărilor despre dimensiunea foametei în fosta RSSM, în comparație cu alte țări, este uluitoare.

„Desigur a fost o secetă severă în 1946. Dar o importanță mare a avut-o și factorul politic. Au fost confiscate multe produse”, a menționat profesorul Stephen Wheatcroft.

„Din păcate, istoriografia este foarte săracă referitor la acest subiect. O mare atenție a fost acordată Holodomorului din anii 30. Foametea a fost nu doar o cauză a războiului, dar în sine este o problemă istorică. Lucrăm acum în arhivele ucrainene, cele moldovenești și căutăm informații noi pentru a cerceta cu acuratețe acest subiect”, a adăugat profesorul Filip Slaveski.

„De zece ori mai mare mortalitatea a fost ca în Rusia și de cinci ori mai mare ca în Ucraina. Deci, dacă vreți, epicentrul foametei sovietice este în RSS Moldovenească. Și mai mult decât atât, în fostele teritorii românești – și sudul Basarabiei, și nordul Bucovinei”, afirmă directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

„Faptul că la doi ani după război a fost posibilă moartea a 200 de mii de oameni într-un teritoriu recent „eliberat” din punct de vedere al regimului sovietic, ne arată, de fapt, natura acestui regim”, constată Andrei Cușco, cercetător științific din Iași.

Mulți dintre cei prezenți la eveniment au spus că foametea a fost o crimă organizată.

A fost săvârșită o crimă. Foametea a fost organizată de ruși.

O tragedie în care a avut de suferit poporul nostru, au suferit ucrainenii, chiar și rușii au suferit și țările controlate de ruși.

”Sunt din Ucraina și am auzit despre foamete în timpul Uniunii Sovietice. A fost provocată de puterea sovietică, de deciziile, acțiunile și politicile deloc bune ale acesteia, inclusiv în Republica Moldova.

Prelegerea publică este parte a suitei evenimentelor prilejuite de Ziua Comemorării Victimelor Foametei Organizate, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie. Tristei aniversări îi este consacrată expoziția Muzeul Național de Etnografie „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”, organizată la Conacul Balioz din Ivancea.

Deputata Irina Lozovan și soțul ei, condamnați la 6 și, respectiv, 5 ani de închisoare pentru acceptarea finanțării ilegale a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat, s-au refugiat în regiunea transnistreană pentru a scăpa de justiție. Informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Potrivit acestuia, cei doi au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înaintea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi, afiliat și el grupării conduse de oligarhul fugar Ilan Șor.

Întrebat dacă deputata transfugă Irina Lozovan și soțul ei au ajuns în regiunea transnistreană cu sprijinul serviciilor diplomatice ruse, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandr Nesterovschi, conform Serviciului de Informații și Securitate, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a negat categoric această ipoteză.

„Nu, nu. Lozovan a avut altă metodă de a pleca, ea a plecat chiar până la Nesterovschi. Cel puțin a conștientizat că în momentul în care se va constata lipsa lui Nesterovschi de la executare vor apărea o serie de întrebări și nedumeriri în raport cu dumneaei și pentru a exclude, a gândit și o tactică, lăsând telefonul acasă”.

Viorel Cernăuțeanu a precizat că, la moment, orice comunicare cu autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol are loc exclusiv prin intermediul Biroului Politici de Reintegrare.

Șeful IGP a explicat că cei trei condamnați pot părăsi regiunea transnistreană doar ilegal, fie traversând frontiera cu Ucraina, fie încercând să treacă frontiera „camuflați”, cu identități noi. Cernăuțeanu a dat asigurări că, în cazul în care cei trei vor încerca să revină pe malul drept al Nistrului, organele de drept îi vor putea identifica. „Identificarea se face nu doar după nume și prenume, dar și imaginea facială”, a explicat șeful poliției naționale.

Amintim că deputatul Alexandr Nesterovschi, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnat, pe 19 martie, la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și finanțare ilegală a unui partid politic. Sentința a fost pronunțată în lipsa sa. Colega sa, deputata Irina Lozovan, acuzată că ar fi primit 30.000 de dolari de la Șor pentru a-l mitui pe primarul orașului Ocnița, a fost condamnată pe 31 martie la șase ani de închisoare. Deși au fost condamnați și dați în urmărire, ambii deputați sunt în continuare de negăsit.

Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, recent, că Nesterovschi s-a refugiat în regiunea transnistreană cu o zi înainte să fie condamnat la închisoare. Acesta ar fi reușit să fugă cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Șeful SIS, Alexandru Musteață, spune că operațiunea face parte dintr-un mecanism de agresiune hibridă coordonat de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a calificat acțiunile Rusiei drept „neprietenoase” și a acuzat Kremlinul de „amestec în justiția Republicii Moldova”. Șefa statului a recunoscut că fuga celor doi deputați în stânga Nistrului complică situația, având în vedere că teritoriul nu este controlat de autoritățile constituționale, iar regimul de la Tiraspol este unul loial Moscovei.

Experții sugerează că doar în cazul unei cooperări neoficiale dintre organele de drept de pe malul drept și stâng aceștia ar putea fi aduși în fața justiției.

Într-o reacție oficială, Ambasada Rusiei a calificat declarațiile SIS drept „insinuări nefondate și inacceptabile”, iar așa-zisele autorități de la Tiraspol au susținut că nu știu unde este deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi.