Cea mai frumoasă poezie de Adrian Păunescu: ”Durerea femeiască”

02/08/2018

News

”Durerea femeiască” este o poezie genială, versurile căreia îți dau lacrimi și sentimente unice! Merită recitită de zeci de ori și cu siguranță multe femei se vor regăsi printre versuri.

V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Şi, să mai amânăm, nu-i înţelept,
Ar fi, să recunoaştem, în sfârşit,
Femeia, n-are, totuşi, nici un drept.

Muncim, ca nişte sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu,
Şi condamnarea de-a ne urâţi,
Chiar voi, ce ne iubiţi, ne-o daţi, mereu.

Stăm în picioare, încă de cu zori,
Şi vă miraţi că nu mai sunt subţiri,
Dar voi, care vă credeţi tot feciori,
De ce nu arătaţi ca nişte miri?

Pe unde ne daţi dreptul de-a munci,
Lucrăm istovitor, cu voi în rând,
Din când în când, în burţi ne daţi copii,
Iar voi plecaţi la altele, râzând,

Când suferiţi, ne cereţi lângă voi,
Ori vă-mbătaţi, ori aţi trudit prea mult,
Vă plângem, când vă duceţi la război,
Sau când vă speriaţi, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Şi legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateţi, ne-nşelaţi şi noi o ştim,
Ba, alteori, intrăm în circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Vă fură amintirile de ieri,
Îşi vor plăti plăcerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiaşi plăceri.

Şi, uneori, păcătuim curat,
Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei,
Că însuşi Dumnezeu este bărbat
Şi nu le înţelege pe femei.

Dar, vai, a fost odată prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Şi-acum, ne omorâm sârguincios
Şi zilnic ne distrugem fără rost.

Ne-nvinge viaţa fără orizont
Şi voi ne-nvingeţi, într-un mod câinesc,
Trăim ca nişte văduve de front
Şi mâinile mereu ni se aspresc.

Acum, când auziţi acest reproş,
Priviţi, fără privire, înapoi,
Încuvinţaţi din cap, mărinimoşi,
Şi credeţi că nu-i vorba despre voi.

Şi, totuşi, e vorba despre toţi
Sunteţi la fel de răi şi de flămânzi,
Durerea femeiască pentru soţi,
E-un credit fără giruri şi dobânzi.

Vă e urât cu noi, vă e urât,
Şi ne-aţi ucide, dragilor bărbaţi,
Aşa că vă rugăm numai atât:
Puteţi să ne jigniţi, să ne-njuraţi,
Dar faceţi-o cu tonul coborât
Şi pân-adorm copiii, aşteptaţi.

Adrian Păunescu – publicist, textier și om politic român, devine cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra. În cadrul cacestuia, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock. Păunescu și-a început activitatea publicistică în 1973, an când intră la conducerea revistei Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista „Totuși iubirea”. În calitate de publicist a mai condus pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul Sportul românesc, și a realizat emisiuni de fotbal la postul de televiziune Antena 1. Deși născut în Basarabia (Republica Moldova de astăzi), Păunescu și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Carol I din Craiova și, în 1960, Școala Centrală (la data aceea Zoia Kosmodemianskaia), fiind coleg, printre alții, cu actrița Silvia Năstase. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Național Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru „activități anti-comuniste” de regimul stalinist de după 1945 și din această cauză Păunescu a trebuit să aștepte trei ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din București.

Distincții și omagii: În iulie 2003, Adrian Păunescu a fost decorat de președintele Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler. La împlinirea vârstei de 67 de ani i s-a acordat „Meritul academic” pentru creația literară și pentru susținerea proiectelor Academiei Române.

Sunt cunoscute două statui (busturi) ale poetului:

• 1986 – bust al poetului executat de sculptorul Deac (păstrat cu discreție în casa poetului).

• 1999 – bustul poetului, executat de artistul Rodion Gheorghiță și asezat în centrul localitatii Slătioara (Vâlcea), în același complex statuar cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu și prozatorul Dinu Săraru.

The Telegraph a obținut mărturii de la localnicii rămași sub ocupația rusească în orașul-port ucrainean Berdiansk

Puținii locuitori rămași în orașul-port ucrainean Berdiansk, situat la Marea Azov, au oferit pentru The Telegraph mărturii despre traiul sub ocupație. Orașul e aproape pustiu, iar atracțiile sale turistice au fost transformate în facilități militare, transmite adevarul.ro.

Noaptea, rezidenții evită să iasă din locuințe, de teama forțelor de ocupație ruse, care pot efectua arestări arbitrare.

După ce trupele Moscovei au năvălit în oraș pe 27 februarie 2022, la trei zile după lansarea invaziei la scară largă, o treime din populația de 100.000 de locuitori a părăsit orașul. De atunci Berdiansk a ajuns un avanpost militar: cafenelele sunt pline de soldați în civil, în oraș există interdicții de circulație și un număr mare de ruși au sosit și s-au instalat în locurile de muncă și casele lăsate în urmă.

„Din moment ce majoritatea locuitorilor au plecat și nu mai are cine să lucreze în întreprinderile de stat, orașul a început să fie populat de ruși”, a spus o rezidentă în vârstă de 52 de ani, care a cerut anonimatul.

În 37 de luni de război, Rusia a capturat teritorii ucrainene cât Belgia și Olanda la un loc.

Pentru a rezolva problema forței de muncă, dar și pentru a-și întări controlul asupra regiunilor cucerite, Moscova a relocat sute de mii de ruși în teritoriile ucrainene.

Berdiansk nu face excepție.

„Există mulți locuitori în oraș din regiunile Rusiei, în special din Daghestan”, a spus un alt rezident din Berdiansk, care lucrează ca profesor.

„Adesea ocupă funcții de conducere în spitale, școli și utilități publice”, a adăugat ea, solicitând și anonimatul de teama de represalii.

Noilor veniți li s-au oferit salarii mai mari, iar unii dintre ei s-au mutat în locuințele eliberate de ucrainenii care au plecat au spus ei.

„Administrația militară vizitează ocazional case și apartamente sub pretextul că se află în căutarea unui infractor deosebit de periculos, apoi verifică cine a plecat și cine a rămas pentru a face un recensământ al locuințelor goale”, a spus rezidenta de vârstă mijlocie.

„Foarte mulți localnici care au fugit au rămas fără case și afaceri”, a adăugat ea.

Peste 30% din ucrainenii din teritoriile ocupate din Zaporojie au părăsit regiunea pe parcursul războiului. În această perioadă, Rusia a relocat un număr doar „puțin mai mic” de oameni în regiune, a declarat Ivan Fedorov, guvernatorul Zaporojie, pentru The Telegraph.

Îngrijorări privind un acord de pace favorabil Rusiei

În prezent, în timp ce discuțiile de încetare a focului intermediate de SUA continuă, președintele SUA, Donald Trump, discutând un acord care ar putea garanta pacea în schimbul unor teritorii și resurse minerale, locuitorii se tem că orașul ar putea aparține definitiv Rusiei.

„Acordul de pace este o dilemă dificilă, este o alegere între libertate și moarte”, a spus un bărbat în vârstă care locuiește la periferia orașului Berdiansk.

„Pe de o parte, înseamnă că va trebui să rămânem acolo unde suntem acum, dar, pe de altă parte, înseamnă continuarea războiului și mai multe moarte în rândul tinerilor.

”Relocarea rușilor în teritoriile ocupate a fost o tactică deliberată a Moscovei de a-și întări mâna la masă negocierilor, explică Julia Friedrich, cercetător la Institutul de Politici Publice Globale, ce studiază securitatea în Rusia și Ucraina.

„Rusia nu mai consideră că aceste teritorii ca fiind ucrainene după ce le-au înscris în constituția lor, așa că pentru ei nu vor face parte din niciun târg. Și eliminând identitatea ucraineană acolo, de facto fac asta să devină realitate”, a spus Friedrich.

În septembrie 2022, Moscova a anexat oficial cele patru regiuni după ce a organizat acolo referendumuri. „Niciodată”, spunea Joe Biden, pe atunci președintele SUA, întrebat dacă Washingtonul va recunoaște vreodată pretențiile teritoriale ale Rusiei față de Ucraina.

„Sunt vorbitori de limbă rusă și au existat referendumuri în care majoritatea covârșitoare a poporului au spus că vor să fie sub stăpânirea rusă”, a declarat recent negociatorul principal al SUA, Steve Witkoff, la scurt timp după ce s-a întors dintr-o călătorie la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, președintele rus.

Cei care au vorbit cu The Telegraph au spus însă că speră că orașul lor va reveni sub control ucrainean. „Din populația rămasă aici, 60-70% așteaptă întoarcerea Ucrainei”, a spus profesorul, „nu cred și nu vor să creadă că Rusia a venit pentru totdeauna”.

Locuitorii au explicat că Berdiansk a devenit un oraș militarizat, în care ocupanții au folosit vidul informațional, represiunea, rusificarea și tortura pentru a controla populația locală.

Doi dintre cei trei rezidenți care au acceptat să vorbească cu publicația britanică au făcut-o printr-o linie telefonică pe care au ascuns-o de administrația militară rusă. Aceste telefoane secundare au fost esențiale pentru comunicarea cu lumea exterioară, au spus ei.

Pe o linie, „trebuie să trăiești în conformitate cu legile lor, iar pe celălaltă ai posibilitatea să ții legătura cu Ucraina și lumea… pentru că la televizor, ei arată doar propagandă rusă”, a spus rezidenta în vârstă de 52 de ani.

Milioane de ucraineni trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia

Aproximativ 3,5 milioane de ucraineni se află în teritoriile ocupate, potrivit Helping to Leave, o organizație de caritate ucraineană care ajută oamenii din zonele controlate de ruși. O mare parte dintre aceștia au fost forțați să accepte pașapoarte rusești după ce noile legislații le condiționează de drepturi precum pensiile sau accesul la îngrijiri medicale.

„În școli au fost arse manuale și cărți în limba ucraineană”, a spus profesorul. Părinții care nu sunt de acord să-și trimită copiii la școlile rusești riscă să fie închiși și supuși unei perioade de „reeducare”.

„Ei vor să facă ocupația ireversibilă. Astfel încât, chiar dacă ar fi recuceriți de armata ucraineană, schimbările ar fi permanente și ar fi imposibil să fie reintegrați pe teritoriul ucrainean”, a spus Julia Friedrich.

După trei ani de represiune sistematică, orașul a fost adus sub controlul Moscovei. Primii lideri ai protestelor au fost arestați. Unii au fost torturați până când și-au schimbat poziția, spun rezidenții.

În prezent, localnicii rezistă în moduri tăcute. Continuă să numească supermarketurile și străzi după denumirile inițiale, în ciuda angajaților și soldaților ruși.

La piață, unii vânzători continuă să facă afaceri în limba ucraineană, susținând că nu știu altă limbă.

„Așteptăm cu speranță o pace dreaptă”, a spus femeia în vârstă de 52 de ani, „pentru ca toată lumea să se poată întoarce acasă și să se reunească cu familiile lor.

„Și ca Berdiansk să devină, așa cum era înainte, un oraș ucrainean.”

Ministra Afacerilor Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a vizitat astăzi Școala Profesională nr. 5

Astăzi, în cadrul vizitei sale în Republica Moldova, Ministra Afacerilor Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a inclus în agenda sa de lucru o vizită la Școala Profesională nr. 5.

Instituția a beneficiat de-a lungul timpului de diverse pachete de sprijin prin intermediul Cooperării Germane.

În timpul vizitei, ministra a intercaționat cu elevii care au ales sistemul de învățământ dual, combinând teoria cu pregătirea practică.

Elevii și-au împărtășit motivația – dobândirea de experiență practică în timpul studiilor pentru a fi mai bine pregătiți pentru piața muncii.

Această vizită reafirmă angajamentul Germaniei față de dezvoltarea Republicii Moldova, Cooperarea Germană oferind diverse forme de asistență, inclusiv în sectorul Învățământului Profesional Tehnic, menționează GIZ MOLDOVA.

Premierul Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendum

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendumul privind opţiunea aderării acestei ţări la UE, care s-au desfăşurat concomitent la sfârşitul anului trecut.

„Agenţii Kremlinului au lansat o campanie în masă de cumpărare de voturi, cheltuind circa 200 de milioane de euro – aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a ne destabiliza ţara”, a spus premierul Dorin Recean într-un briefing potrivit Agerpres, care preia Reuters.