De ce Kate Middleton este rareori văzută cu părul prins

06/09/2018

News

Kate Middleton este cunoscută pentru coafura sa cu părul desprins și bucle cu care apare mereu la toate evenimentele importante. Regulile Casei Regale o împiedică pe Kate să poarte părul desprins atunci când aleargă la maraton sau când participă la alte evenimente sportive. Totuși, anumiți membri ai familiei regale au remarcat și ei că ducesa rar poartă părul prins în coadă sau în coc în afara acestor evenimente, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare.

Atunci când Kate nu are părul desprins, aceasta optează pentru un coc elegant și lejer. Acest lucru este valabil îndeosebi atunci când trebuie să participe la nunți sau la alte evenimente de acest gen. În acest caz, o vedem pe Kate purtând coc cu un accesoriu de păr sau o pălărie.

Potrivit presei britanice, ducesa evită să poarte părul desprins din cauză că are o cicatrice de câțiva centimetri într-o parte a capului. Se pare că ducesa a trebuit să se opereze în copilărie. Cicatricea a mai fost observată și în 2011, atunci când unii au crezut că ducesa poartă extensii de păr.

După ce această veste a început să se răspândească, Palatul Kensington a făcut o declarație oficială în care se preciza faptul că cicatricea era un rezultat al unei operații prin care ducesa trecuse în copilărie. Totuși, nu au fost oferite mai multe informații despre intervenția prin care ducesa, scrie divahair.ro.

Medicii sunt de părere că cicatricea nu arată ca un rezultat al unei tumori. Mai degrabă pare rezultatul unei malformații sau al unui semn de naștere care a trebuit să fie înlăturat, conform dailymail.co.uk.

Accident devastator. Șapte polițiști la spital și 5 autospeciale făcute praf după ce au încercat să oprească un BMW, în UK

Un accident rutier grav a avut loc, miercuri, pe o autostradă din Marea Britanie. Șapte ofițeri de poliție au fost transportați la spital după o urmărire în trafic, scrie protv.ro

Polițiștii încercau să oprească un BMW M Sport în zona Whickham din Gateshead, în jurul orei 2 dimineața, miercuri, după ce au observat că șoferul conducea haotic. Mașina a accelerat și a fost ulterior observată în zona Swalwell. Ofițerii au fost trimiși în zona respectivă și s-au apropiat de autoturism, scrie The Independent

Coliziunea a avut loc pe banda de nord a A1, aproape de Denton, Newcastle.BMW-ul și cinci vehicule de poliție au fost implicate în accident. Șapte ofițeri au fost transportați la spital, iar patru dintre ei au fost externați. Doi polițiști rămân sub observație, iar unul primește tratament pentru o leziune la picior.

Imaginile de la fața locului arată vehiculele de poliție grav avariate, o mașină răsturnată și resturi împrăștiate pe banda autostrăzii.

Șoferul BMW-ului și pasagera sa, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani, nu au fost răniți în urma accidentului. Cei doi au fost arestați.

Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Ungaria ar putea să se alăture sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei dacă liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu va da curs unei încheieri pașnice a războiului din Ucraina, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, potrivit ziarului britanic The Thelegraph.

Într-o intervenție la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), un centru de reflecție cu sediul la Londra, șeful diplomației ungare a dat de înțeles că premierul Viktor Orban își va ghida poziția față de războiul ruso-ucrainean în funcție de deciziile președintelui american Donald Trump.

Potrivit lui Szijjarto, Guvernul Orban ar putea decide să se alăture sancțiunilor împotriva regimului de la Moscova dacă liderul republican de la Casa Albă va decide în cele din urmă să-și pună în aplicare amenințarea de a lovi întregul sector petrolier rusesc.

Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni împotriva întregului sector petrolier rusesc dacă Vladimir Putin va obstrucționa negocierile de pace.

„Decizia noastră din viitor va fi determinată de circumstanțele din viitor”, a spus Peter Szijjarto.

Întrebat dacă Ungaria ar sprijini sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei ca parte a unei strategii de negociere a lui Trump, Szijjarto a răspuns că speră la pace între Rusia și Ucraina și la dispariția necesității de a înăspri sancțiunile. „Dacă acest scenariu pozitiv nu se materializează, atunci va trebui să discutăm”, a declarat el, în condițiile în care în trecut a calificat sancțiunile UE ca fiind „ridicole”.Citeşte întreaga ştire: Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Emmanuel Macron spune că Franța ar putea recunoaște statul palestinian în iunie, la o conferință a ONU

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o conferință ONU din iunie, găzduită de Franța și Arabia Saudită, mai multe țări ar putea finaliza o mișcare comună către recunoașterea unui stat palestinian, potrivit Le Figaro.

Franța intenționează să recunoască un stat palestinian în câteva luni și ar putea face această mișcare la o o conferință ONU la New York, în iunie, privind soluționarea conflictului dintre Israel și palestinieni, a declarat președintele Macron miercuri, 9 aprilie, scrie digi24.ro

„Trebuie să ne îndreptăm către recunoaștere și o vom face în lunile următoare”, a afirmat Macron, care a vizitat în această săptămână Egiptul, pentru televiziunea France 5.

„Scopul nostru este să prezidem această conferință cu Arabia Saudită în iunie, unde am putea finaliza această mișcare de recunoaștere reciprocă (a unui stat palestinian) de către mai multe părți”, a adăugat el.

Ce țări recunosc Palestina

În februarie 2024, şeful statului francez declara că „recunoaşterea unui stat palestinian nu este tabu pentru Franţa” şi aprecia că „datorăm acest lucru palestinienilor, ale căror aspiraţii au bătut prea mult timp pasul pe loc”, potrivit News.ro.

„Datorăm acest lucru israelienilor, care au trăit cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru. O datorăm unei regiuni care aspiră să scape de promotorii haosului şi celor care seamănă revanşa”, declara atunci preşedintrle francez.

În total, 143 dintre cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc Palestina.

În mai 2024, Spania, Irlanda şi Norvegia au oficializat acest demers, crescând la zece numărul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care recunosc Palestina.

Mai înainte, Bulgaria, Ciprul, Malta, Polonia, România, Suedia şi Ungaria au recunoscut Palestina.

Și alte ţări europene au recunoscut statul palestinian, majoritatea din Europa de Est – ca Ucraina şi Balarusul – sau din Balcani – ca Albania, Serbia şi Muntenegrul.

Ministrul francez de Externe de la acea vreme Stéphane Séjourné declara atunci că nu se îndeplineau condiţiile ca o recunoaştere a Palestinei „să aibă un impact real” asupra procesului unei soluţii cu doauă state, cu Israelul.