Mierea este unul dintre cele mai valoroase produse pe care le oferă natura. Bogată în antioxidanți, vitamine și minerale, ,,înzestrată” cu proprietăți curative, antiinflamatoare, antibacteriene și imunostimulatoare, mierea este un panaceu pentru diverse afecțiuni. Trebuie să știi că există diferite tipuri de miere, astfel încât gustul, proprietățile și textura acesteia depind de tipul florilor din care provine nectarul cules de către albine. Așadar, iată tipurile de miere și recomandările lor pentru diferite afecțiuni.
Mierea de salcâmSe păstrează lichidă în mod natural, fiind foarte bogată în fructoză și în oligoelemente, precum crom, cupru, iod, fier, zinc, fluor, și are un gust foarte plăcut. O folosești când ai probleme gastro-intestinale sau de digestie. Este recomandată și diabeticilor, pentru că are indice glicemic mai scăzut, dar și în caz de răceală, tuse, dureri de gât.
Mierea de tei
Mierea de tei are aroma cea mai plăcută şi cea mai puternică dintre toate tipurile de miere. Este recunoscută drept calmant psihic, somnifer, afrodiziac. Acest tip de miere te relaxează după o zi stresantă.Mierea de mana
Este obţinută de pe frunzele de fag, de frasin şi de stejar. Are proprietăţi laxative mult mai puternice decât celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizează eliminarea toxinelor din corp. Mierea de mana este recomandată persoanelor active, sportivilor și tinerilor datorită proprietăţilor energizante şi revitalizante.
Mierea de rapiță
Mierea de rapiță, de o culoare alb-gălbuie, are o consistență aparte, fiind o miere mai puțin dulce, cu un miros specific. Are proprietăţi puternice antibacteriene, ajută la scăderea colesterolului, ajută la regenerarea şi menţinerea elasticităţii pereţilor vasculari. Are conținut mare de glucoză, astfel că se zaharisește ușor. Conţine oligoelemente, mai ales calciu şi bor, de aceea e bună în cazurile de osteoporoză.
Mierea de floarea-soarelui
Mierea de floarea-soarelui are un gust plăcut și e ideală pentru scăderea nivelului de colesterol „rău“. E bună contra durerilor de stomac și alungă oboseala. Are proprietăți tonice psihice și fizice, este afrodisiacă, stimulează imunitatea.Mierea de brad
Mierea de conifer este foarte rară, de molid sau de brad, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietăţi excepţionale asupra plămânilor şi sistemului respirator, beneficiind de proprietăţi antiinfecțioase, expectorante, antitusive şi, atunci când este consumată cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
Mierea de castan
Mierea de castan are un gust puternic, imposibil de confundat. Conține minerale precum fierul și tanini, eficace pentru a ameliora simptomele gripei și anemiei. Calmează tusea productivă, fluidizează circulația sangvină, fiind recomandată în caz de varice și reumatism.
Mierea de zmeură
Are o culoarea albicioasă, specifică. Reglează activitatea ovarelor, este reîntineritoare, previne apariţia unor afecţiuni că osteoporoza şi sclerodermia.
Mierea de mentă
Este culeasă de albine din culturile de mentă întinse pe zeci de hectare. Mierea de izmă combate tusea și balonarea, e calmant gastric, ușurează digestia.
Mierea de flori de câmp
Mierea de flori de câmp sau de fâneață are concentrație mare de zaharuri. Este indicată în surmenaj, stări de convalescență, tulburări de creștere. Are acțiune antiinflamatoare, antimicrobiană, antialergică și antitusivă.Mierea de lavandă
Mierea de lavandă are un miros inconfundabil, iar printre calitățile ei se numără efectul tonic și diuretic. Alină simptomele reumatismului și este indicată și celor cu afecțiuni pulmonare.
Mierea de trifoi
Este obținută de albine, atunci când sunt ținute în pastorală, în preajma lanurilor cultivate cu soiuri furajere ale speciei Trifolium repens. Are o acțiune diuretică foarte bună, ajutând la eliminarea apei în exces din țesuturi.
Mierea de mac
Are un efect somnifer, antispastic și afrodisiac puternic.
Mierea polifloră
În general mierea polifloră este considerată cel mai complex tip de miere, ea înglobând nectarul de la câteva zeci, dacă nu sute, de specii de plante medicinale și având ceva din proprietățile terapeutice ale fiecăreia dintre ele. Proprietăţile sale diferă foarte mult în funcţie de regiunea din care este recoltată. De exemplu, mierea de la câmpie are o acţiune antiseptică şi sedativă mai puternică, spre deosebire de mierea polifloră din regiunile muntoase înalte, la care efectul antiinfecțios se adresează în special aparatului respirator, iar efectul sedativ este înlocuit cu unul tonic nervos.