Lena-Katina

Judecătoria Soroca a pronunțat sentința în cazul unui bărbat din Soroca, acuzat de săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova. Fapta a avut loc pe 5 august 2024, când inculpatul, împreună cu prietenul său, se afla pe malul râului Nistru, în preajma satului Iarova din raionul Soroca.

Potrivit declarațiilor martorilor și ale inculpatului, în ziua incidentului, acesta și prietenii săi au petrecut pe malul râului Nistru, consumând băuturi alcoolice. La un moment dat, doi dintre ei au intrat în apă pentru a se scălda. Unul s-a întors la mal, dar celălalt a continuat să înoate. Curentul l-a dus în aval, iar, fără a avea puterea de a se întoarce, a ajuns pe malul ucrainean al râului, transmite observatorul.md.

La scurt timp, grănicerii ucraineni l-au interceptat și l-au dus la post, unde a fost interogat. În ziua următoare, soroceanul a fost predat autorităților din Republica Moldova.

În fața instanței, bărbatul a recunoscut parțial fapta, susținând că nu a avut intenția de a traversa ilegal frontiera și că a ajuns pe malul celălalt al râului dintr-o greșeală. El a mai invocat faptul că pentru același incident a fost deja sancționat de autoritățile ucrainene, considerând că nu ar trebui să fie tras la răspundere din nou pentru aceeași faptă.

Avocatul său a cerut achitarea, argumentând că nu există intenția infracțională în acțiunile clientului său și că procesul ar trebui să fie închis, având în vedere că sancțiunile au fost deja aplicate de statul vecin.

Instanța a analizat declarațiile martorilor, care au susținut versiunea inculpatului, dar și alte dovezi relevante, inclusiv procesul-verbal de cercetare la fața locului și actul de primire-predare a inculpatului de către grănicerii ucraineni.

Conform legii, traversarea ilegală a frontierei este o infracțiune distinctă, iar sancțiunile aplicate de Ucraina nu pot face obiectul procesului în Republica Moldova. De asemenea, instanța a subliniat că, deși inculpatul nu a avut intenția directă de a traversa frontiera, acceptarea eventualității acestui fapt constituie tot o formă de intenție penală.

În final, instanța a decis că cetățeanul este vinovat de comiterea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei, în conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod penal. Pedeapsa aplicată a fost de 500 unități convenționale, echivalentul a 25.000 lei, considerându-se că fapta a fost de gravitate redusă și că nu există circumstanțe agravante.Instanța a ținut cont de faptul că inculpatul a cooperat cu autoritățile și a manifestat regret pentru fapta comisă.

Deși incidentul a fost cauzat de o eroare, fapta a fost în continuare considerată o încălcare a legii. Sentința pronunțată de Judecătoria Soroca este o lecție privind responsabilitatea individuală și respectul față de regulile care protejează securitatea națională.

Start-up-ul german Isar Aerospace a lansat duminică, de la baza spațială norvegiană de pe insula Andoya, racheta de test Spectrum, scrie Digi24.RO.

Dispozitivul fără echipaj, care ar fi trebuit să deschidă calea lansărilor de sateliți din Europa, s-a prăbușit la sol și a explodat la mai puțin de un minut după decolare.

Este vorba despre prima lansare verticală a unui vehicul orbital de pe continentul european, în afara Rusiei.Imediat după lansare însă, racheta s-a prăbușit la sol și a explodat.

Aerospace, care avertizase anterior că prima lansare s-ar putea încheia prematur, a declarat că testul a furnizat o cantitate semnificativă de date utile pentru echipa sa.

Misiunea de duminică a avut ca scop colectarea de date despre vehiculul de lansare al Isar Aerospace.

Racheta a fost prezentată drept prima încercare de zbor orbital de pe continentul european, unde mai multe țări, inclusiv Suedia și Marea Britanie, și-au exprimat dorința de a intra pe piața în creștere a misiunilor spațiale comerciale.Inițial, racheta ar fi trebuit lansată în urmă cu o săptămână, de la baza spațială norvegiană de pe insula Andoya, deasupra cercului polar de nord, prima misiune test a rachetei sale Spectrum.

Lansarea a fost însă amânată.„Fiecare secundă de zbor este prețioasă, deoarece ne permite să colectăm date și să câștigăm experiență.

Treizeci de secunde de zbor ar fi deja un real succes”, a explicat în urmă cu o săptămână Daniel Metzler, co-fondator și CEO al Isar Aerospace, producătorul rachetei.

 Creştinii ortodocşi prăznuiesc astăzi ziua Sfântului Cuvios Alexie, numit omul lui Dumnezeu, care este legată de mai multe obiceiuri populare.

Conform tradiţiei, în ziua de 30 martie, „Sfântul Alexie – patronul vieţuitoarelor care hibernează, redeschide Pământul pentru a elibera vietăţile care s-au trezit din hibernare şi-l încălzeşte pentru binele tuturor”. 

Sfântul Alexie este socotit şi stăpânul șerpilor, or, ziua de 30 martie este numită şi Ziua Şarpelui. Se crede că dacă vezi în această zi un șarpe, nu trebuie să-l ucizi, căci poţi avea parte de o năpastă peste an. 

Se mai spune că dacă de Sf. Alexie încep să cânte broaştele, va urma timp cald. Din această zi albinele încep a ieşi din stup. 

Tot în această zi, se încearcă la peşte, chiar dacă timpul e urât, tot se merge la pescuit, măcar pentru a înmuia undiţa în iaz, căci se crede că vei avea noroc la peşte tot anul. 

Tot în această zi, în unele localităţi,  gospodinele scot zestrea afară, o scutură bine și o întind la soare pentru a nu fi mâncată de molii. 

Se mai spune că în ziua de „Teplea Alexei” nu se seamănă și nu se sădește nimic, pentru că plantele peste vară pot fi mâncate de dăunători. 

Femeile în această zi nu lucrau, în special nu aveau voie să spele rufe, să coacă pâine, să toarcă, să depene fire şi mai ales să folosească ace şi foarfece, ca să nu le vină gângănii în casă și să nu aibă vreo cumpănă peste vară. În unele sate nu se lucrează cu instrumente cu coadă ca grebla, sapa etc. ca șerpii să nu apară în gospodărie.