Țara care îi plătește pe angajați dacă merg la serviciu cu bicicleta

31/12/2018

News

O asemenea imagine poți vedea în Amsterdam. La o populație de 17 milioane de oameni, Olanda are 23 de milioane de biciclete, ceea ce arată importanța pe care olandezii o acordă acestui mijloc de transport.

Dar autorităţile consideră că tot nu sunt suficienţi biciclişti pe străzi, de aceea vrea să-i plătească pe oameni să pedaleze mai mult, scrie CNN. Guvernul olandez a anunţat recent că va investi 345 de milioane de euro în infrastructură pentru biciclişti, pentru a convinge încă 200.000 de cetăţeni să meargă cu bicicleta la serviciu sau la plimbare.

Banii vor fi folosiţi pentru amenajarea a 15 “autostrăzi” noi doar pentru biciclişti, a unor spaţii de parcare cu o capacitate de 25.000 de bicilete, precum şi crearea de facilităţi pentru păstarera acestor mijloace de locomoţie, a anunţat Ministerul pentru Infrastructură şi Managementul Apei.

Olanda este una dintre ţările lumii în care bicicleta este folosită foarte des şi înlocuieşte cu succes maşinile sau mijloacele de transport în comun. În 2016, mai mult de un sfert dintre călătoriile olandezilor au fost făcute cu bicicleta, dar doar un sfert dintre acestea au fost în interes de serviciu. Restul au fost călătorii de plăcere, spre şcoală sau pentru cumpărături.

Potrivit lui Stientje van Veldhoven, secretar de stat în minister, mai mult de jumătate dintre olandezi locuiesc la cel mult 15 km depărate de locul de muncă, distanţă care ar putea fi foarte uşor străbătută cu bicicleta. Iar pentru a-i convinge să meargă a muncă cu bicicleta, olandezii sunt plătiţi.

În prezent, Olanda îi răsplăteşte pe cei care folosec bicicleta cu scutiri de taxe de 0,22 euro pentru fiecare kilometru parcurs. În Olanda sunt deja 11 angajatori care oferă astfel de recompense, ca de exemplu bani pentru achiziţionarea bicicletelor. Guvernul propune companiilor şi alte facilităţi pe care le-ar putea oferi angajaţilor biciclişti, cum ar fi posibilitatea de a face duş la birou.

Astăzi, Olanda este una dintre puţinele ţări din lume care consideră mersul cu bicicleta ca fiind mijloc de transport. Noile “autostrăzi” pentru biciclete vor lega Amstedamul de Amstelveen, o suburbia a Capitalei, oraşul universitar Groningen de Assen, un orăşel din Drenthe, cunoscută ca fiind “provincia de ciclişti” a Olandei. Construcţia ar trebui să înceapă în trei ani.

sursa

Leul moldovenesc se întărește

Leul moldovenesc a înregistrat o consolidare în fața dolarului american și euro, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei pentru începutul acestei săptămâni, scrie unimedia.md.

În comparație cu sfârșitul săptămânii trecute, leul s-a apreciat față de ambele valute majore, menținându-și valoarea fără o schimbare nominală în termeni de lei sau bani. Euro se tranzacționează astăzi la valoarea de 18.9424 lei moldovenești, fără a înregistra o diferență față de valoarea de la sfârșitul săptămânii trecute. Dinamica euro a fost una descrescătoare în ultimele două zile, indicând o întărire a leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană.

Dolarul american este cotat astăzi la 17.6973 lei moldovenești, stabil față de valoarea de la sfârșitul săptămânii anterioare. Acesta a urmat o traiectorie similară cu cea a euro, marcând o tendință descrescătoare în ultimele două zile, ceea ce sugerează o consolidare a leului moldovenesc și în raport cu dolarul.

Leul românesc, hrivna ucraineană și rubla rusă se tranzacționează astăzi la valorile de 3.8068, 0.4477, respectiv 0.1927 lei moldovenești. Toate cele trei valute au prezentat o dinamică descrescătoare în ultimele două zile, indicând o tendință generală de întărire a leului moldovenesc în raport cu aceste monede. Fără a înregistra o schimbare nominală în termeni de lei sau bani, leul moldovenesc și-a menținut poziția consolidată față de monedele vecinilor săi regionali.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

„Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.