În utimii ani, foametea a crescut considerabil în toate lumea, dar mai ales în zonele din Africa şi America de Sud. Peste 800 de milioane de persoane – una din nouă – au suferit de foame în 2017, potrivit raportului global pe anul 2018 referitor la „Starea securităţii alimentare şi nutriţionale”.În acelaşi timp, aproximativ 700 de de milioane de adulţi – mai mult de unu din opt – suferă de obezitate, iar 300 de copii mor în fiecare ora în toată lumea de malnutriție, trebuie să facem ceva care să echilibreze lucrurile și să salveze vieți.
Conform ultimelor statistici publicate de Comisia Europeană și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, țările care irosesc cea mai multă mâncare sunt, evident, cele unde produsele alimentare se găsesc din abundență și unde risipa nu se resimte atât de mult la buzunar. Astfel, în timp ce în Europa și în America de Nord o persoană aruncă în medie între 95 și 115 kg de mâncare pe an, locuitorii din sudul Africii irosesc numai între 6 și 11 kg în mod individual!De ce este problema risipei de mâncare urgentă? Pentru că irosim la nivel mondial mai multă mâncare decât ar fi fost nevoie pentru ca toți cei 7,5 miliarde de oameni de pe planetă să fie hrăniți corespunzător. Pentru că irosim munca a zeci de mii de fermieri și agricultori. Pentru că ne irosim propriile (și singurele!) resurse. Pentru că uităm că toate fructele și legumele pe care le punem pe masă cresc folosindu-se de multă apă, îngrășăminte, spațiu agricol, energie, timp și bani. Mai mult, problema nu se oprește aici, ci continuă în lanțul de aprovizionare prin resursele investite de comercianți pentru a pune la vânzare alimentele care de multe ori sunt aruncate în ambalajul original.Toate aceste alimente, însumând 1.3 miliarde de tone la nivel global, ajung la gropi de gunoi, unde, în lipsă de oxigen, se descompun în mod toxic, generând emisii uriașe de dioxid de carbon care contribuie la accentuarea efectului de seră și la agravarea situației climatice.Europa vestică deja a început să facă pași în direcția descreșterii cantității de alimente cumpărate, însă în România această problemă socială încă nu primește atenția cuvenită. Din fericire, există destule exemple de la care ne putem inspira. În 2016, în Oslo, Norvegia, a fost deschis primul supermarket (Best Fșr) care vinde alimente care fie au fost produse în exces, fie nu au trecut testele de aspect care, de exemplu, elimină morcovii încovoiați, merele ușor lovite sau bananele mai moi. Astfel, la Best Fșr, produsele sunt vândute la prețuri mult mai mici, ceea ce ajută comunitățile mai puțin avantajate financiar să se aprovizioneze cu ingrediente încă sigure de folosit – o mișcare suștinută în mod activ de guvernul țării. Tot în Norvegia a luat naștere o companie (SNÅL frukt & grșn) care vinde fructe și legume în forme mai ciudate și ouă care nu sunt perfect albe cu reduceri de peste 30%. În Franța deja a trecut, cu excelentă primire din partea publicului, o lege care obligă supermarket-urile să doneze tot ceea ce nu au vândut. Mai mult, magazinele de peste 400 de metri pătrați care nu semnează un acord cu o organizație caritabilă riscă amenzi de până la 75.000 de euro. Olanda este deja gazda a două restaurante (InStock) ale căror meniuri se schimbă aproape zilnic, întrucât majoritatea ingredientelor sunt exces provenit din supermarket-uri. Așadar, risipa de mâncare poate să fie combătută.Cum? Cu programe guvernamentale în care ingredientele în exces de la donatori ar fi transportate gratuit în centre unde oamenii ar aprecia cu adevărat mâncarea oferită. Cu legi mai stricte care să reglementeze felul în care magazinele alimentare și companiile din industria horeca aruncă alimente nevândute, dar comestibile. Cu mai multe programe care să demonstreze publicului că nu este nimic greșit cu fructele și legumele cu imperfecțiuni sau că ouăle de găină de mici dimensiuni nu sunt cu nimic mai prejos decât ouăle XL care domină acum rafturile (așa cum a arătat și Jamie Oliver în 2015 într-o campanie națională în Marea Britanie).