Tragedie la Căușeni. Un copil de 2 ani a căzut în fântâna din curtea casei

Republica Moldova pierde un sprijin financiar în valoare de 22 de milioane de dolari după ce Departamentul de eficiență guvernamentală (DOGE) al SUA, condus de Elon Musk, a anunțat anularea unui fond de 486 de milioane de dolari destinat „Consorțiului pentru Alegeri și Consolidarea Procesului Politic”, în care figurează și Moldova. Decizia a fost comunicată printr-o postare pe X, scrie radiomoldova.md.

Fondurile erau destinate susținerii unui „proces politic incluziv și participativ” în Republica Moldova.

Recent, miliardarul Elon Musk, numit de noul președinte american Donald Trump la conducerea unei Comisii a eficacității guvernamentale (DOGE), a anunțat la Casa Albă, că fără tăieri bugetare, Statele Unite ale Americii riscă să ajungă la „faliment”. Acesta declara, citat de presa internațională, că există un deficit de două mii de miliarde de dolari.

Criticii avertizează că acțiunile lui Musk și ale DOGE pot duce la „o criză constituțională”, depășind autoritatea tradițională a angajaților guvernamentali și ridicând semne de întrebare cu privire la conflicte de interese, firmele lui Musk fiind ele însele contractori ai statului. De asemenea, există îngrijorări că eforturile de reducere a cheltuielilor ar putea afecta negativ programe esențiale și ar putea duce la abuzuri de putere.

Chiar dacă începând cu luna aprilie va intra în vigoare legea privind limitarea plăților în numerar la bunuri mai scumpe de 80 de mii de euro, iar tranzacțiile vor fi mai complicate și oamenii vor trebuie să declare fiecare bănuț, asta nu va reduce din numărul contractelor de vânzare-cumpărare. De această părere sunt experții imobiliari, care spun că oferta mică și prețurile mari taie din avântul moldovenilor de a avea propria locuință, scrie moldova1.md.

Stanislav Fișcenco este în căutare de locuință. Activează în sectorul public, iar cu salariul pe care-l primește nu se avântă să-și procure ceva. Chiar dacă monitorizează piața în fiecare zi, bărbatul speră ca prețurile să mai scadă.

„Stau pe gânduri, mai mult vreau casă, un loc de pământ. Nu chiar în oraș, că e scump, după oraș. Tot e mai bine decât apartament. Poate vor scădea prețurile, așteptăm. În fiecare seară, monitorizez casele pe pământ care apar și prețurile”, a spus Stanislav Fișcenco.

Bărbatul consideră că legea care limitează plățile în numerar va fi o provocare pentru mulți oameni.

„Poate cineva te-a ajutat, rudele ți-au dat niște bani, trebuie să-i declari, să prezinți certificat ca în Europa. Nu suntem în Europa și nici salariile nu sunt ca în Europa, e foarte greu”, a adăugat el.

Cetățenii susțin că limitarea plăților în numerar va spori controlul asupra circulației banilor.

„Pentru un control mai riguros este bine, dar eu nu am ce să declar așa mult. Am unde să locuiesc și nu simt necesitatea încă să caut ceva”.

„După părerea mea, este foarte bine. Așa este astăzi, trebuie să răspundem pentru ceea ce se face”.

„Un apartament cu o cameră în centrul orașului costă cât una cu trei odăi, nu pot să găsesc nimic. Nu am acum posibilități să-mi cumpăr apartament. Consider că nu este rentabil”.

Specialiștii imobiliari susțin că decizia este una bună pentru a transparentiza piața, a contracara spălarea banilor și evaziunea fiscală.

„Tranzacțiile mai scumpe de 80 000-82 de mii de euro vor fi efectuate doar prin transfer bancar. Va fi nevoie de proveniența banilor care va fi mult mai strictă, pentru că acum băncile vor cere această proveniență. Ea va trebui să fie una cât mai recentă. Va fi nevoie de o perioadă de adaptare, tranzacțiile vor fi mai complicate”, a explicat expertul imobiliar Victor Cernomorcenco.

Președintele Comisiei economie a Parlamentului, Radu Marian, menționează că această lege este necesară pentru a reduce numerarul în economie și pentru a diminua riscul de fraudă sau de spălare de bani.

„Încurajarea plăților fără numerar reduce evaziunea fiscală, reduce costurile pentru mediul de afaceri, pentru că e mult mai simplu să faci aceste transferuri și reduce costurile de spălare de bani. Noi am amânat această lege pentru a găsi o soluție finală. Atunci când părțile care fac tranzacții vor să facă acest lucru în euro, atunci are loc un cost suplimentar atunci când faci această conversie”, a declarat Radu Marian.

Amintim că legea care limitează plățile în numerar urmează să intre în vigoare din 1 aprilie. Astfel, este limitată valoarea tranzacțiilor în numerar între două persoane fizice la 100 de salarii medii pe economie, aproximativ 1,6 milioane de lei sau 80 de mii de euro pentru tranzacțiile imobiliare, și 50 de salarii medii pe economie, adică 4200 de euro, pentru tranzacțiile de automobile. Orice tranzacție care depășește aceste valori va trebui realizată prin mijloace electronice.

Exportatorii moldoveni de fructe ar putea beneficia de o liberalizare permanentă a comerțului cu Uniunea Europeană. Autoritățile Republicii Moldova au anunțat că vor iniția discuții pentru creșterea cotelor de import în cadrul Acordului de Asociere și al Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), scrie agrotv.md.

La o întâlnire cu reprezentanții industriei agroalimentare, Dumitru Alaiba, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, au discutat despre avantajele și provocările extinderii comerțului cu UE. Exportatorii de fructe, precum prune, mere și struguri, susțin că o eliminare definitivă a restricțiilor comerciale va permite creșterea producției și atragerea investițiilor.

Pe de altă parte, producătorii de carne de pasăre, porc și lactate și-au exprimat îngrijorarea privind concurența cu produsele europene, care beneficiază de tehnologii avansate și economii de scară. Aceștia cer măsuri de protecție și sprijin guvernamental pentru a-și menține competitivitatea pe piața internă.

Guvernul își propune să obțină condiții cât mai avantajoase pentru producătorii autohtoni. Discuțiile cu Uniunea Europeană vor continua, iar autoritățile moldovenești urmăresc să valorifice oportunitățile comerciale fără a afecta sectoarele vulnerabile ale economiei naționale.