Consecințele exploziei nucleare din Rusia. Va fi afectată Moldova?

15/08/2019

News

Autoritățile din Rusia sunt extrem de reținute în a furniza informații despre cât de gravă este explozia produsă săptămâna trecută, pe o platformă pe mare în apropiere de Severodvinsk. Ministerul Apărării rus a comunicat că au decedat două persoane. Ulterior, Agenţia nucleară rusă Rosatom a anunţat că cinci dintre angajaţii săi şi-au pierdut viaţa în urma unui test eşuat, iar alţi trei au fost răniţi.

Există indicii, însă, că aceasta a avut loc în timpul testării unei rachete cu propulsie nucleară, care a eșuat. Cinci oameni au murit atunci, iar medicii care au tratat victimele accidentului au fost transportați la spitale din Moscova, pentru analize. Dmitry Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să confirme speculațiile, care au stârnit îngrijorare la nivel international.

„Accidente, din păcate, se mai întâmplă. Sunt tragedii. În acest caz, este important să ne aducem aminte de eroii care și-au pierdut viața”, le-a spus Peskov reporterilor.

Totuși, locuitorii Rusiei, dar și vecinii ei sunt speriați și pe bună dreptate. A fost înregistrată o creştere pentru scurt timp a radioactivităţii după explozia produsă joi la o bază de lansare a rachetelor în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei).

Nivelul de radiaţii pe teritoriul României nu a crescut, în urma exploziei din Rusia, a afirmat, miercuri, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-o conferinţă de presă. Prin urmare, nu este crescută nici pe teritoriul Moldova.

El a fost întrebat de jurnalişti dacă a primit vreo informare în legătură cu incidentul din Rusia.

„Nu am primit niciun fel de informare decât cea de publică. Este un incident militar. Aşa cum a arătat şi CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare – n.r.) nu există o creştere a nivelului de radiaţii. Nici noi, la Cernavodă, unde monitorizăm aceste emisii, nu am sesizat o creştere a nivelului de radiaţii”, a arătat Ghiţă.

Se poate vorbi de creșterea nivelului de radiații? Un meteorolog intervine și explică ce se întâmplă cu norul radioactiv. Acesta susține că nu este niciun pericol pentru statele din Europa. Vântul împinge norul radioactiv către nordul Rusiei și țările din Europa ar putea scăpa de efecte.

”Exact, întrebarea este cât de departe pot ajunge aceste particule, aceste resturi radioactive dispersate în atmosferă. Vă pot prezenta un grafic care arată cum este vremea în acest moment. Și în urmă cu câteva zile situația meteo era similară. Vă uitați acum la o hartă care arată presiunea atmosferică ridicată și cea joasă, direcția vântului și puterea cu care bate. Am avut presiune ridicată, ceea ce înseamnă că intensitatea cu care a bătut vântul în întreaga regiune a fost slabă, că tot ceea ce este în atmosferă acum este împins spre nord. Vântul bate în sensul acelor de ceasornic. Când ai acest cer senin, fără vânt deasupra locului în care a avut loc explozia, înseamnă că acești curenți vor împinge particulele eliberate în atmosferă spre nord, nord-est. Practic, vântul împinge tot ce s-ar fi ridcat în atmosferă înapoi spre Rusia. Deci tot ce a ajuns în atmosferă în zilele de după accident se duce în acea zonă.

Este greu să spui că toate țările au scăpat, dar vorbim de cele mai multe dintre ele. Ne uităm acum la prognoza meteo, vântul bate dinspre Est împingând totul spre Nord. Arată că nimic din ce a fost eliberat în atmosferă nu afectează orașele din aceste țări. Toate resturile din atmosferă se duc spre nordul Rusiei (…) Depinde de ce a fost dispersat în atmosferă și în ce cantitate, de intensitatea cu care bate vântul și dacă condițiile meteorologice se schimbă radical. Dar vântul din Nordul Europei împinge totul spre regiunea nordică a Rusiei.”, a spus meteorologul, informează Digi24.

Totuși, nivelul de radiaţii în oraşul Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), a crescut de până la 16 ori la 8 august, după un accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare, a anunţat marţi Agenţia meteorologică de stat din Rusia (Rosghidromet), citată de agenţia de presă TASS, potrivit Reuters.

Ministerul Apărării rus declarase iniţial că nivelul de radiaţii s-a încadrat în parametri normali după incidentul de joi, dar autorităţile din Severodvinsk au semnalat o creştere bruscă a nivelului de radiaţii pentru o perioadă scurtă de timp.

Greenpeace a anunţat că nivelul radiaţiilor (de la Severodvinsk) a crescut de 20 de ori.

Agenţia meteorologică de stat din Rusia a apreciat marţi că a fost o creştere de 4-16 ori a nivelului de radiaţii, în baza datelor obţinute după măsurarea dozei de radiaţii gamma în şase puncte din Severodvinsk.

Valoarea medie de radiaţii pentru Severodvinsk este de 0,11 ľSv/h (micro-Sievert/oră). După vârful înregistrat de radiaţii în cursul dimineţii, valorile au început să scadă şi la ora locală 14:30 fondul de radiaţii în oraş a revenit la normal, variind între 0,13 şi 0,16 ľSv/h (micro-Sievert/oră), potrivit publicaţiei 29.ru.

Ministerul Apărării de la Moscova a clasificat informaţiile despre acest incident, iar comunicatul despre creşterea nivelului de radiaţii a fost retras de pe internet, scrie stirileprotv.ro.

Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun participă la Conferința miniștrilor educației țărilor din Spațiul european al învățământului superior

În perioada 29-30 mai curent, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun participă la Tirana, Albania, la conferința miniștrilor educației responsabili de învățământul superior în țările din Spațiul European al învățământului superior.

Pe durata conferinței ministeriale Dan Perciun va avea intervenții în cadrul panelului dedicat cooperării transnaționale și instrumentelor de asigurare a mobilităților în țările din Spațiul european al învățământului superior.

Ministrul Dan Perciun va participa și în cadrul unei mese rotunde dedicate bunelor practici și perspectivelor de implementare a Comunicatului de la Tirana, care urmează a fi votat.

Programul conferinței include întrevederi bilaterale cu delegațiile Suediei, Finlandei, României.

De asemenea, ministrul Dan Perciun va participa la conferința de presă împreună cu miniștrii educației ai Albaniei și României.

Număr record de elevi cu nota „10” din oficiu, la bacalaureat 2024

În sesiunea curentă de bacalaureat 2594 de elevi vor avea nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 61 – la informatică. Decizia a fost aprobată astăzi, 29 mai, în cadrul ședinței Comisiei Naționale de Examene.

De nota „10” (zece), din oficiu, la limbile străine beneficiază candidații care au susținut, pe parcursul anilor de studii în învățământul general, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine. În anul curent de această facilitate beneficiază un număr-record de tineri, cel mai mare din ultimii zece ani. În sesiunea de bacalaureat 2023 – 2192 de candidați au luat nota maximă din oficiu, în sesiunea 2022 – 1596 candidați, în sesiunea 2021 – 1299, iar în sesiunea 2020 – 1349. În 2015, când a fost instituită această practică, 229 de elevi au avut nota „10” (zece) la proba de limbă străină din cadrul examenului de bacalaureat, în baza certificatelor ce atestă competențele lingvistice.

Începând cu sesiunea de bacalaureat 2024, nota „10” (zece), din oficiu, este acordată și candidaților care au susținut, pe parcursul claselor a X-a – a XII-a, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor specifice domeniului informaticii.

Totodată, în cadrul ședinței Comisiei Naționale de Examene a fost aprobată lista voluntarilor care vor monitoriza desfășurarea examenelor naționale de absolvire a gimnaziului în 8 raioane ale țării. Desfășurarea corectă a examenului național de bacalaureat va fi monitorizată de 34 de delegați ai Comisiei Naționale de Examene, lista cărora a fost aprobată în cadrul ședinței.

Autorii de manuale școlare vor beneficia de remunerare mai mare

Grupurile de autori de manuale școlare vor fi remunerați cu minim 20% din valoarea contractului cu editura sau cu minim 50% din prețul de achiziționare, stabilit în cuantum de un salariu mediu lunar pe economie pentru o coală de autor. O decizie în acest sens a fost aprobată astăzi de cabinetul de miniștri.

Astfel, spre exemplu, dacă pentru un titlu de manual cu 160 de pagini valoarea contractului de achiziție va fi de 1 milion de lei, atunci grupul de autori va fi remunerat cu 200 mii de lei, adică 20% din valoarea totală a contractului. În cazul unui grup format din 4 autori, fiecare autor va beneficia de 50 mii de lei. Iar dacă valoarea contractului unui titlu de manual este de 500 mii de lei, grupul de autori va fi remunerat cu 10 salarii medii lunare pe economie, ceea ce în 2024 reprezintă 137 mii de lei.

Potrivit secretarului de stat Galina Rusu, decizia vine să încurajeze și să motiveze participarea activă la elaborarea manualelor școlare a colectivelor de autori.

Documentul mai prevede că Ministerul Educației și Cercetării va achiziționa și plasa pe pagina sa oficială versiunea digitală a proiectelor de manuale de înaltă calitate, care au fost ofertate în cadrul licitațiilor pentru achizițiile de manuale și au acumulat minim 90% din punctajul pentru calitatea ofertei, dar nu au fost declarate câștigătoare.

Menționăm că, pentru anul 2024 MEC a lansat achiziția a 67 de titluri de manuale școlare. Doar pentru 46 de titluri de manuale au fost depuse oferte. Dintre acestea, pentru 5 titluri ofertele de manuale nu au acumulat minim 80% din punctajul pentru calitate și au fost excluse din concurs. Pentru anul de studii 2024-2025 sunt pregătite pentru tipar 41 de titluri de manuale cu un tiraj total de peste un milion de exemplare.