Zilele Diasporei și forumurile economice organizate la nivel local schimbă vectorul dezvoltării comunitare, grație proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”

În 50 de localități din Republica Moldova s-au desfășurat Zilele Diasporei la nivel local, cu sprijinul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, finanțat de Guvernul Elveției.

separator

Astfel, cei peste trei mii de băștinași reveniți temporar în comunitățile natale s-au reconectat la pulsul dezvoltării locale. Ei au participat la ședințe de planificare a priorităților locale, au aflat despre rezultatele a peste 30 de inițiative realizate cu implicarea diasporei și au dat startul altor 45 de proiecte comunitare.

Tatiana Ciubuc, băștinașă din orașul Ialoveni, stabilită în Irlanda:

„Deja de patru ani simțim că suntem așteptați acasă cu adevărat. Deși lucrăm peste hotare ne dorim ca orașul Ialoveni să fie frumos și dezvoltat pentru a reveni aici cu drag. Suntem bucuroși că suntem informați despre tot ce se întâmplă în localitate, astfel putem contribui la dezvoltarea localității alături de primărie și orășeni. Am realizat multe împreună. Acum ne propunem să facem înfrățirea primăriei orașului Ialoveni cu cea a orașului Letterkenny, unde suntem stabiliți. Aceasta va facilita atragerea de proiecte necesare orașului Ialoveni”, susține Tatiana.

Pe lângă întâlnirile de lucru, agenda Zilelor Diasporei la nivel local a inclus evenimente culturale și gastronomice organizate pentru băștinași reveniți acasă: expoziții de confecții artizanale, degustarea bucatelor tradiționale, masterclass-uri de lutărit, țesut și gătit.

Valeriu Guțu, primarul comunei Ciorești:

„Zilele Diasporei reprezintă un moment unic când circa o treime din populația locală, plecată din comunitate, împreună cu autoritățile locale, planifică dezvoltarea comunitară. Asociația de băștinași ”Ciorești baștina mea” contribuie la atragerea resurselor importante pentru proiecte de dezvoltare locală în baza planurilor de acțiuni elaborate în mod participativ. În perioada 2018-2019, circa 30 la sută din numărul total al proiectelor realizate în Ciorești au fost atrase și implementate cu suportul Asociației de băștinași”, susține primarul.

În cele 35 localități partenere ale proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” au fost organizate forumuri ale oamenilor de afaceri, la care s-au întrunit circa 600 de antreprenori, pentru a explora potențialul și prioritățile de dezvoltare economică locală.

Andrei Darie, specialist de programe la PNUD Moldova:

„Dialogul dintre antreprenori și autoritățile locale contribuie la asumarea unor acțiuni comune de regândire și dinamizare a economiei locale. Aceasta este o precondiție a dezvoltării economiei locale și creării locurilor de muncă decente. Toate acestea pot avea un impact direct asupra deciziei oamenilor de a rămâne sau reveni în țară alături de familiile lor”, spune Andrei Darie.

Angajații reprezentanțelor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au desfășurat peste 60 de evenimente de prezentare a serviciilor de reintegrare a migranților pe piața muncii din țară.

Tot în cadrul Zilelor Diasporei, a fost organizată tabăra națională „E-drumul ACASĂ”, care a inspirat 36 de tineri să devină promotori ai dezvoltării locale și să-și încurajeze semenii din diasporă la acțiuni dedicate dezvoltării comunităților natale.

Peste 40 de transmisiuni live ale evenimentelor locale pe paginile asociațiilor de băștinași au asigurat efectul prezenței pentru cei care nu au putut participa la evenimente. Astfel, aceștia sunt informați despre deciziile luate în comunitate și despre cum se pot implica în dezvoltarea locală.

În etapa a II-a a proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” sunt implicate 35 localități, alese prin concurs, care învață să valorifice potențialul migrației pentru dezvoltarea locală. Cu un buget total de 6,4 milioane dolari, această etapă se desfășoară în perioada 2019-2022.             

Oficial și în Moldova! Înscrierea la universitate se va face exclusiv online

În acest an, înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online. Ministerul Educației spune că acum se fac ultimele ajustări la softul e-Admitere – o platformă unică unde vor fi depuse dosarele. Candidații vor putea aplica la cel mult trei universități, scrie EuropaLibera.

Potrivit responsabililor de la Ministerul Educației, pentru a participa la concursul de admitere, candidații vor trebuie să-și facă un cont online, unde vor introduce doar codul personal din buletinul de identitate.

„Sistemul va extrage datele din bazele deja existente, precum diploma de bacalaureat și notele din diplome. Se vor face excepții pentru candidații din stânga Nistrului. Ei vor trebui să anexeze și diploma, deoarece noi nu avem aceste informații”, a spus Europei Libere consultanta Direcției politici în domeniul învățământului superior, Tatiana Pașa.

În cazul în care candidații nu se vor descurca singuri, ei vor putea veni la universități, unde vor fi organizate centre de informare. „Noi ne dorim ca totul să decurgă bine, dar oricum ar putea să mai apară ceva, având în vedere că este primul an”, a precizat funcționara.

Dosarele pentru facultate trebuiau să fie depuse exclusiv online începând cu 2023, însă autoritățile spuneau atunci că universitățile și candidații încă nu sunt pregătiți, așa că anul trecut admiterea a avut loc în format mixt: electronic și fizic.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, spune că platforma comună de admitere va permite instituțiilor superioare de învățământ să gestioneze mai bine procesul de admitere.

„Candidatul nu aduce copia buletinului, dar introduce IDNP-ul și automat sunt generate toate datele. Nu aduce copia diplomei de absolvire, pentru că automat apare că studentul a luat BAC-ul, notele lui, reședința, părinții și chiar putem prelua fotografia lui din buletin”, explică Bostan.

El spune că UTM reușea să gestioneze fluxul de candidați și anii trecuți, pentru că are propriul site de admitere. Chiar dacă tinerii vor depune solicitările online, ei vor trebui să vină, ulterior, la universitate să aducă actele în original. De asemenea, ei pot veni la centrul de informare, dacă au anumite întrebări legate de specialități.

„Pentru că noi îi ajutăm să facă decizia corectă. Unii vin și habar nu au care e diferența dintre Contabilitate și Business și administrare sau Marketing, IT ori Inginerie”, a spus Bostan.

Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, speră că, datorită platformei comune, procesul de admitere va fi simplificat.

„Acum se face o singură bază de date, care e a Ministerului Educației, și toate universitățile introduc datele. Vom vedea ce va fi, sperăm să fie mai ușor”, a precizat rectora.

Sistemul informațional unificat e-Admitere a costat peste 790.000 de dolari. Banii au fost alocați de Ministerul Educației în cadrul proiectului „Învățământul superior din Moldova”, finanțat de Asociația Internațională pentru Dezvoltare.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august.

ATENȚIE! O nouă escrocherie

Ministerul Finanțelor avertizează despre scrisori false transmise din numele instituției cu scop de înșelăciune, care se manifestă prin pretinsa solicitare de a achita impozitul pe venit, urmare a blocării unor transferuri financiare.

Ministerul Finanțelor informează publicul că nu a contactat și nu va contacta prin responsabilii săi persoane private în vederea solicitării unor asemenea acțiuni sau a datelor personale și/sau financiare.În cazul recepționării unor astfel de notificări, rugăm să informați imediat organele de drept și Ministerul Finanțelor, sau alte instituții vizate.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari

În anul 2024, Republica Moldova are, în total, 12 sărbători legale, iar cele mai multe sunt în luna mai, scrie evz.ro.

Luna mai aduce cinci zile libere pentru bugetari în Republica Moldova

Luna mai aduce cinci zile de sărbătoare oficială, iar agențiile guvernamentale nu vor avea program de lucru cu această ocazie.

Astfel, instituțiile guvernamentale vor avea zile libere pe 1, 6, 9 și 13 mai. De asemenea, bugetarii nu vor lucra nici în weekenduri, dacă nu se prevede altfel în program.

Unde este închis în zilele de sărbătoare

De exemplu, la  Poșta Moldovei, zilele de 1, 6, 9 și 13 sunt libere în toată țara. De asemenea, medicii de familie nu vor lucra, iar centrele de sănătate vor rămâne închise și în zilele de sărbătoare din 1, 6, 9 și 13 mai.

Și Inspectoratul General pentru Migrație este închis în cele patru zile, iar Agenția Servicii Publice, care este responsabilă cu emiterea documentelor, precum și alte agenții guvernamentale și majoritatea organizațiilor bugetare, vor avea zile libere 1, 6, 9 și 13 mai.

Care sunt sărbătorile din luna mai:

1 mai – Ziua Muncii (miercuri); 5 și 6 mai – prima și a doua zi de Paști (duminică și luni); 9 mai – Ziua Europei și Ziua de Comemorare a Victimelor celui de-al Doilea Război Mondial (joi); 13 mai – Radonița (Paștele Blajinilor), zi de pomenire (luni).

În Găgăuzia, încă o sărbătoare

În regiunea autonomă Găgăuzia, pe lista de sărbători legale se adaugă, în data de 6 mai, Sărbătoarea Hederlez (luni). Anul acesta însă, sărbătoarea specifică va coincide cu a doua zi de Paști.

În Republica Moldova există, potrivit legii în vigoare – pe lângă cele 104 zile libere regulate, adică sâmbete și duminici, într-un an bisect – 12 sărbători oficiale pentru care angajații din sectorul public au zile libere.

Dar, cum unele dintre sărbătorile legale cad sâmbătă sau duminică, anul acesta se va ajunge la un total de 113 zile libere pentru angajații bugetari. Astfel, în 2024, în Republica Moldova vor fi doar 253 de zile lucrătoare.

Lili Lozan sărbătorește cinci ani de căsnicie. Foto
Articolul anterior
Tenismena moldoveancă Eva Zabolotnaia a devenit câștigătoarea turneului european Wilson Cup 2019!
Articolul următor