O tânără, în vârstă de 20 de ani, a fost lovită și jefuită pe o stradă din Capitală

Anual, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi. Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Pe locurile de frunte în topul libertăţii presei sunt Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca. Ultima poziţie este ocupată de Coreea de Nord şi Eritrea.

Republica Moldova a coborât trei poziții în topul privind libertatea presei în raport cu anul 2023. Astfel țara noastră s-a poziționat pe locul 31, în timp ce în cu un an înainte a ocupat locul 28 din 180 de țări.

Unica.md face parte din presa independentă din R. Moldova! Este o instituție care își menține constant poziția și ne bucurăm că putem veni în fața publicului cu un content produs de noi.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.

Vinerea Mare

Este ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși, deoarece este ziua care marchează momentul suferințelor lui Hristos. Este ziua în care Mântuitorul a îndurat toate durerile în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În acestă zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi scrie crestinortodox.ro.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi sfântă:

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.

Numărul de studenți scade dramatic, de la an la an, la universitățile din capitala Republicii Moldova, Chișinău, scrie evz.ro.

Astfel, în ultimul deceniu, numărul de studenți la universitățile din Republica Moldova s-a redus de la 78.000 la 42.000, la nivelul studiilor de licență.

Dar în ultimii cinci ani numărul studenților pare că se stabilizează, fără a depăși însă nivelul de 43.000. Este un prag peste care învățământul superior din Republica Moldova se pare că nu mai poate trece, avâd în vedere situația demografică a țării.

De asemenea, a scăzut și numărul de înmatriculări în anul I de studii. De exemplu, în anul 2020 au fost înmatriculați 14.000. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, pare că aceasta este cifra maximă anuală pe care pot să mizeze universitățile și pentru anii următori.

Sunt puțini absolvenți de liceu

Ministrul a declarat, la o întâlnire cu rectorii universităților din Republica Moldova, că în fiecare an sunt în jur de 12.000 de absolvenți de clasa a XII-a, dintre care doar 92% susțin examenul de Bacalaureat. Cifra este, după cum se vede, mai mică decât numărul de studenți înmatriculați în anul I.

În aceste condiții, în ciuda oricăror eforturi, cel mult 10.000 de absolvenți de liceu rămân în Repulica Moldova. Iar dintre cei circa 6.000 de absolvenți de colegii, aproximativ 70% își continuă studiile la universitate, a mai explicat Dan Perciun.

Ministrul Educației considră însă că un alt fenomen este îngrijorătr, și anume rata de absolvire a instituțiilor de învățământ superior. Comparând numărul de înmatriculați cu cel al absolvenților, se pare că din cei admiși în 2014, au absolvit 82%, în timp ce dintre cei înmatriculați în anii 2019 și 2020, doar 50% și-au finalizat studiile de licență.

O altă problemă a învățământului superior din Republica Moldova este rata mică de angajare a absolvenților cu licență, care a fost calculată pentru prima dată începând cu anul 2020. Astfel, între 2020 și 2023, rată medie de angajare a fost de 42%. Spre comparație, în România această rată e în jur de 70%, iar în Uniunea Europeană ajunge la 86%.