Corupţia rămâne a fi o problemă gravă, iar agenţii publici nu sunt în general sancţionaţi pentru lipsa de etică şi integritate profesională. De această părere sunt majoritatea participanţilor la un studiu sociologic privind evaluarea impactului Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 (SNIA), realizat de Centrul de Studii Sociale şi Marketing „CBS-Research” la comanda PNUD.
Cercetarea a fost realizată în baza unui sondaj naţional reprezentativ pentru următoarele grupuri-ţintă: populaţia generală cu vârsta de 18 ani şi mai mult, pe un eşantion de 1.120 de persoane, cu marja de eroare +/- 3%; agenţi economici, pe un eşantion de 506 întreprinderi, cu marja de eroare de +/- 4,5%; agenţi publici din cadrul administraţiei publice centrale (ministere, agenţii), raionale şi locale pe un eşantion de 606 respondenţi, cu marja de eroare de +/- 4%. Datele din cercetare au fost colectate în perioada 10 iulie – 13 septembrie 2019 şi sunt prezentate în comparaţie cu situaţia din anul 2017, când a fost efectuat primul sondaj de evaluare a impactului SNIA.Peste 70% populaţie şi peste 60% respondenţi din business (aproximativ 2/3 din ambele categorii în 2017) consideră fenomenul corupţiei drept o problemă foarte gravă, fără diferenţe în funcţie de genul respondentului.
Potrivit datelor cercetării, în 2019 volumul estimat al mitei a atins cifra de 516 milioane de lei (319,4 milioane din partea populaţiei generale şi 197,3 milioane din partea agenţilor economici). În 2017 acest indicator a constituit 405 milioane de lei.
Totodată, incidenţa generală a plăţilor neformale este relativ redusă. Conform datelor sondajului, 7% de respondenţii din rândul populaţiei generale şi 4,7% dintre agenţii economici au recunoscut că au recurs la plăţi neformale pe parcursul anului trecut. În rândul populaţiei generale o persoană a oferit mită în medie de 5,4 ori pe an (faţă de 3,7 în 2017), iar în cazul unui agent economic – de 3,5 ori (faţă de 6,1 în 2017).
În acelaşi timp, sondajul arată că, a crescut nivelul de intoleranţă a populaţiei faţă de corupţie. Astfel, circa 62% din populaţia generală (faţă de 45% în 2017) şi 83% din agenţi economici (faţă de 61% în 2017) consideră inacceptabile orice situaţii de corupţie şi declară că nu acceptă să dea mită, indiferent de situaţie şi beneficiul personal. Datele sondajului demonstrează că atât populaţia generală (73% din respondenţi), cât şi agenţii economici (80%) sunt conştienţi că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părţi implicate. În medie, circa 87% respondenţi ai studiului au afirmat că, în caz de confruntare cu atare situaţii, probabil/sigur vor raporta actele de corupţie la agenţiile anticorupţie prin diferite mijloace.
Corupţia în Republica Moldova este considerată a fi o problemă deosebit de gravă şi de către agenţi publici. Pe de altă parte, serviciul public în general, precum şi instituţiile în cadrul cărora activau agenţii publici la data realizării sondajului, au fost evaluate pozitiv de către aceştia din punct de vedere al respectării principiilor de etică şi integritate, se arată în comunicatul de presă emis de PNUD.
În opinia agenţilor publici participanţi la sondaj, printre principalele cauze ale corupţiei se numără salariile mici din sectorul public şi mentalitatea de a cere şi a da mită în bani şi/sau bunuri.
Studiul sociologic a fost efectuat în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupţiei prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, implementat de PNUD în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.
sursa: www.trm.md
