O moldoveancă caută un bărbat care a ajutat-o, acum mulți ani, în drumul clandestin de calvar spre o țară europeană

Dacă, în prezent, moldovenii pot merge liber în țările Uniunii Europene având în buzunar doar pașaportul biometric ori obțin facilități de muncă ca angajați cu cetățenie română, acum mulți ani situația era cu totul altfel. Moldovenii fugeau de sărăcia din țară clandestin, expunându-se la riscuri extreme, greu de imaginat.

separator
Așa au și ajuns mulți în Europa, în acele vremuri crunte, și își mai amintesc și astăzi cu înfrigurare de momentele prin care au trecut. Mulți dintre ei își ascund poveștile, alții însă au prins curaj să le dezvăluie.

O moldoveancă caută un bărbat, care a ajutat-o, acum mulți ani, în drumul clandestin de calvar în Europa. Redăm, mai jos, povestirea cutremurătoare a femeii:

,,Victor te caut!!!!
18 noiembrie 2006.
Am pornit spre Italia cu mulți alți cetățeni ai Republicii Moldova.
#Victor, pe atunci avea 42-44 de ani, actual cred ca are o vârstă între 54-57 ani, un om simplu, glumeț, de statură normală, undeva 173 cm, nici slab, nici gras, locuia undeva aproape de Chișinău. Știu că avea soție, un băiat și o fată. Împreună cu Victor am plecat spre Odessa, de acolo spre Ujgorod. Am locuit 2 zile într-un apartament. Tot în Ujgorod împreună am căutat un magazin Second Hand unde am procurat haine și încălțăminte pentru a traversa pădurea. La marginea pădurii eram deja 6 persoane și doi oameni cu mască pe față ce ne arătau drumul. Era noaptea, trebuia să mergem ridicând picioarele să nu lăsăm urme. Acesti oameni ne-au petrecut până la un anumit punct, apoi ne-au dat o busolă și au spus să mergem în direcția dată. Nu aveam voie să vorbim, nici pauză să facem. În geantă aveam hainele, o sticlă de apă și ceva mîncare.

Alunecasem, am căzut, mi-am traumat piciorul și mi s-a rupt și geanta. Victor a legat-o cumva, dar ca să nu se rupă iarăși, mâncarea și apa am dat-o altor oameni în genți. Mergeam unul după altul, eu penultima și Victor ultimul. Mergând așa iarăși s-a dezlegat toarta la geantă. Le-am spus în șoaptă celor din fața să ne aștepte, cât ne-am foit cu geanta, trupa din 4 persoane era de negăsit 😥. Să strigăm nu aveam voie. Ce să facem? Încotro să o luăm? Plângeam de frică și de frig. Victor mă susținea enorm, piciorul mă durea din ce în ce mai tare. Mă ajuta, mă ținea sprijinită de umărul lui. La locul destinației (lângă o stradă) trebuia să ajungem dimineața, noi am hoinarit prin pădure foarte mult, ne-am rătăcit și am ieșit pe un lan înconjurat de pădure. Uzi și flămînzi fără un gram de apă, am luat-o prin pădure. A fost un moment când am auzit ceva voci în pădure, ne-am ascuns într-o tufă de măceș, era atât de deasă că nu puteam pătrunde în ea. Eram atât de înfricoșați că ne auzeam cum se bat inimile. Ruptă de oboseală și durere, unde luam loc acolo adormeam. Victor nu mă lăsa să dorm. Zicea că dacă adormim vom îngheța, aici vom muri și nu ne va găsi nimeni. Eu plângeam și-i spuneam că nu mai pot, să plece el, pe mine să mă lase😭. VICTOR mereu găsea cuvintele potrivite și mă îndemna să mergem mai departe. Aveam dicționarul italian la mine. Rupeam câteva foi și aprindeam focul, pe bețe întindeam ciorapii să se usuce. Am gasit un râu, de acolo beam apă. Eram răciți cu ochii împuroiați, zgâraiați pe față, așa am hoinarit 2 zile prin pădure. La un moment dat am auzit niște vaci undeva departe. Ne bucurasem enorm, în sfîrșit ieșim spre lume, ne părea că nu mai dăm de capăt. La marginea pădurii am lăsat hainele murdare și am pornit încet pe drumul din satucul Cošice (Slovacia). Chiar în fața noastra a apărut o mașină de poliție. Victor m-a luat la braț și zicea să mergem ca cum am fi oameni de pe loc. Ajunși în centru satului lângă oprire era un magazin. Deoarece așa dimineata nu era lume, băteam la ochi. Vânzătorul s-a apropiat de noi părea un om bun, vorbea puțin ucraineana, ne-a înțeles, i-am dat 20€ ia schimbat ne-a procurat bilete spre Bratislava apoi ne-a facut și buterbroade cu ceai.

Toată gura era rănită că nici nu puteam să mă bucur de pîine. Ajunși în Bratislava, Victor a sunat de la aparat la acei oameni și doar la jumătate de oră am fost luați într-un apartament cu 2 odăi în care mai erau 13 oameni, cu noi 15. Acolo am mai stat cateva zile. Eram ca în cutia de chibrite, care dormea pe șezute, care culcat. Apoi ne întreabă ce mărime la incaltaminte purtăm, că mai avem de trecut o pădure și un râu. La Victor, blugii nu încăpeau în geantă, i-am pus la mine cu gîndul că ajunși pe loc îi voi da, mai aveam și 5 € datorie la el. Doar trebuia să schimb acei 100€ ce îi aveam. Cu echipa din 13 persoane am trecut pădurea și rîul. Era un lan în fața noastra. Ni s-a spus că trebuie să alergăm lanul repede și la orice lumină de automobil să ne culcăm la pământ.

Așa și făceam, arătam ca porcii, încalțămintea cumpărată era mare, încărcați de glod le pierdeam pe lan, dar degeaba, la scurt timp am fost înconjurați de polițiști austrieci cu câini. La 5 decembrie 2006, ne-au urcat într-o mașină specială și ne-au dus la interogatoriu (interviu), de acolo iarăși în mașină specială, au spus că ne duc la Azil (noi ceream azil politic). Am ajuns la pușcărie… Noi 6 femei la pușcăria din Eisenstadt Pazzi-2 (Antonina Savga, Natalia, Valea, Eleonora si încă o femeie) și restul 7 persoane în Pușcăria din Viena Rossauer Lände. Prin intermediul Crucii Roșii și a caritasului încercam să-i returnez blugii și banii. Caritasul mi-a spus că precis nu va sta fără pantaloni, vor găsi cu ce să-l îmbrace. Pe urmă, după o lună de pușcărie, unul câte unul au fost deportați și trimiși cu avionul acasă. Doar eu am rămas nedeportată.

Victor, sper să te găsesc și să îți mulțumesc că nu mai lăsat să mor 😥❤. Pantalonii i-am lăsat în Pușcărie, îți cumpăr alții în semn de multumire. Cât despre mine, aveam 22 de ani, eram într-o scurtă de primăvară roșie de piele, cu părul blond închis și cu ochelari. #Îngerulmeupazitor, #Eroulvietiimele”.

Se pare că cei doi s-au găsit deja.

Sursa: www.curaj.tv

Tânără moldoveancă de 24 de ani a fost ucisă de un tren în Spania

O cetățeancă a R.Moldova a murit, după ce a fost lovită de un tren. Tragedia ar fi avut loc la data de 6 ianuarie curent, în jurul orei 18:00, în orașul Alicante Spania, scrie pulsmedia.md.

Preliminar, oamenii legii au stabilit că victima este o moldoveancă de 24 de ani. Cauza accidentului este, deocamdată, necunoscută, însă se presupune că tragedia s-a produs din cauza neatenției victimei.

Presa spaniolă scrie  că pe această porțiune de cale ferată au fost înregistrate mai multe accidente cu deces. Printre victime se numără pescari, turiști și simpli pietoni.

Detenție pe viață pentru Gheorghe Cotorobai, bărbatul care a omorât-o cu cruzime pe Ana-Maria, tânăra din Orhei care era gravidă în luna a șasea

Judecătoria Orhei l-a condamnat, joi după-amiază, pe Gheorghe Cotorobai la detenție pe viață pentru omorul Anei-Maria, tânăra de 19 ani însărcinată în șase luni, în aprilie 2024. Sentința a fost pronunțată acum câteva minute, scrie tvrmoldova.md.

Bărbatul pledează nevinovat. El a spus că nu a cunoscut-o pe Ana-Maria și că în mașina sa era o altă persoană.

„Nici pe dânsa, nici pe prietenul ei, nici pe mama ei. Nu am avut de-a face cu dânsa. Nu o știu, nu am știut despre existența ei. În cadrul procesului penal s-au făcut multe falsificări. S-a vorbit despre încălțămintea nr. 44, eu port nr. 46. Semnătura de pe colet, ce s-a ridicat de la mine din gospodărie, nu este a mea”, a spus el. 

Omorul Anei-Maria, tânăra de 19 ani din Orhei, însărcinată în şase luni, a îngrozit o ţară întreagă. 

Potrivit procurorilor, pe 12 aprilie 2024, tânăra a urcat într-o maşină de ocazie la volanul căreia se afla Gheorghe Cotorobai. După ce a urcat în autoturism, fata a dispărut fără urmă. Ea fost căutată timp de o săptămână de sute de poliţişti, vânători şi voluntari.

După opt zile de căutări, tânăra a fost găsită fără suflare într-o pădure din raionul Teleneşti, în apropierea casei învinuitului Gheorghe Cotorobai. 

Bărbatul este un fost angajat al Administraţiei Penitenciarelor. El a fost eliberat din funcţie după ce o comisie medicală a decis că nu este apt pentru lucru. 

Doi părinți din Ocnița au vrut să-și lase copiii fără banii de la colindat pentru a achita facturile. Fiind beat tatăl și-a rănit fiul cu un cuțit

Un copil a avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce a fost rănit cu un cuțit de către tatăl său care ar fi vrut să-l lase fără banii adunați din colindat. Cazula avut loc în după-amiaza zilei de ieri, 8 ianuarie, în jurul orei 15:25, în orașul Ocnița, scrie pulsmedia.md.

Astfel, doi părinți ar fi insistat ca copiii acestora, un băiat de 16 ani și o fată de 13 ani, să le dea banii adunați din colindat, pentru a contribui la achitarea facturillor pentru serviciile comunale.

Băiatul ar fi refuzat să le dea banii, iar tatăl acestuia, un individ în vârstă de 47 de ani l-a amenințat și l-a dat afară din casă. Adolescentul ar fi luate telefonul și a vrut să sesizeze poliția despre acest caz, însă tatăl său înarmat cu un cuțit s-a năpustit asupra acestuia și l-a rănit cu cuțitul la mână în timp ce încerca să-l deposedeze de telefon.

La fața locului a fost solicitată intervenția unei ambulanțe, care a stabilit că minorul are o plagă nepenetrantă la mână și i s-a acordat ajutorul medical.

Medicii au alertat poliția despre acest caz. Ambii părinți au fost testați cu apartaul Drager, iar rezultatele au arătat că cei doi părinți erau în stare de ebrietate, unul avea concentrație de 1,18 mg/l, iar altul 1,27 mg/l de alcool pur în aerul expirat.

Totodată, păe numele bărbatului a fost aplicat un ordin de restricție, iar cei doi copii au fost luați din familie și duși la rude.

Premierul Italiei: ,,Luăm în calcul măsuri extraordinare”. Peste 50 de cazuri de coronavirus, confirmate
Articolul anterior
Copilul de 13 ani, adus acasă de către un șofer de taxi, a dispărut din nou la două zile după ce și-a pierdut mama
Articolul următor