Din 1 iulie, primii turiști moldoveni pot merge la odihnă în Turcia

Turcia începe din iulie a primi turiști din Republica Moldova, cu respectarea unui șir de reguli. La fel și Grecia, însă turiștii vor putea ajunge la mare doar pe cale terestră și cu completarea unei fișe în care să fie indicată destinația exactă.

separator

Ucraina și România păstrează obligația de autoizolare pentru 14 zile pentru cei care intră pe teritoriul lor. Iar în cazul Bulgariei, turiștii moldoveni încă nu pot ajunge pe litoral, cel puțin până pe 15 iulie.

Contactată de IPN, Viorica Cașu, directoarea unei agenții de turism care efectuează curse charter spre Turcia, a declarat că, din 1 iulie, sunt planificate cursele regulate spre Istanbul, iar din 4 iulie se planifică cursa charter spre Antalya. Anul acesta, din cauza pandemiei, sunt impuse mai multe reguli care vor trebui respectate de turiști. În avion fiecare persoană va purta mască și mănuși.

Ajungând în aeroportul din Antalya, turistul va avea posibilitatea să-și cumpere asigurare pentru COVID-19, care pentru șapte zile costă în jur de 24 de euro. Deocamdată, nu se cunoaște ce exact ce va conține această asigurare medicală, însă ea va acoperi cheltuielile pentru efectuarea a două teste, tratamentul în staționar. În prezent este examinată posibilitatea ca această asigurare să poată să fie procurată și din Republica Moldova.

Înainte de a trece controlul pașapoartelor, turistului îi va măsurată temperatura corpului. În cazul în care aceasta va depăși 37,7 grade, persoana va fi izolată și îi va fi făcut testul la COVID-19. Dacă se confirmă prezența virusului, persoana va fi dusă la spital. Doar în cazul simptomelor ușoare va fi lăsată la hotel. În hoteluri, vor fi spații special amenajate pentru izolare.

În autocarele de transfer de la aeroport la hotel vor fi ocupate doar locurile de la geam. Înainte de a intra în hotel, bagajele turiștilor vor dezinfectate. Fiecare hotel, urmează să asigure, în măsura posibilităților, realizarea check-in-ului în aer liber. Și în cazul restaurantelor, și în cazul piscinei, plajei, între mese, între șezlonguri va fi asigurată distanța socială. Pentru a putea lăsa copilul la minicluburile hotelurilor, vor fi necesare programări din timp. La fel, și în cazul sălilor de sport și a zonelor spa. După check-out, în cameră nu va fi cazat nimeni cel puțin timp de 12 ore, pentru a fi efectuată dezinfectarea.

Viorica Cașu spune că, în situația creată, prețurile pentru sejururi au scăzut. Hotelurile vin cu oferte foarte bune. De exemplu, un pachet ce include biletul avia, transferul, asigurarea, cazarea pentru 7 nopți într-un hotel de patru stele, all inclusive, situat la o distanță de 50 de metri de la plajă, pornește de la 275 de euro pentru o persoană.

Turiștii moldoveni, la întoarcerea în țară, au obligația să stea în autoizolare timp de 14 zile. Autoritățile examinează posibilitatea să scoată această obligativitate începând cu data de 15 iulie, când expiră starea de urgență în sănătate publică.

Peste 150.000 de canadieni au semnat o petiție prin care cer retragerea cetățeniei lui Elon Musk

Peste 150 000 de persoane din Canada au semnat o petiție parlamentară prin care solicită țării lor să îi retragă cetățenia canadiană lui Elon Musk din cauza alianței miliardarului tehnologic cu Donald Trump, care și-a petrecut cea de-a doua președinție a SUA amenințând în mod repetat că va cuceri Canada și o va transforma în al 51-lea stat al său.

Autoarea canadiană Qualia Reed, din Columbia Britanică, a inițiat petiția în Camera Comunelor din Canada, unde aceasta a fost susținută de parlamentarul neo-democrat Charlie Angus, un critic declarat al lui Musk, conform unui raport publicat de Canadian Press în weekend, potrivit The Guardian.

Elon Musk, născut în Africa de Sud și aflat la conducerea unor companii americane precum Tesla, SpaceX și Twitter/X, are cetățenie canadiană datorită mamei sale, originară din Regina, capitala provinciei Saskatchewan.

Petiția lui Reed, depusă la 20 februarie, îl acuză pe Musk că „s-a angajat în activități care contravin interesului național al Canadei” acționând în calitate de consilier al lui Trump.

Președintele american și-a atras disprețul celor 40 de milioane de locuitori ai Canadei prin amenințări cu impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor canadiene și prin faptul că s-a lăudat în mod deschis cu anexarea țării de către SUA.

Petiția subliniază că legătura dintre Musk cu Trump îl face „membru al unui guvern străin care încearcă să șteargă suveranitatea canadiană”. Petiția îi solicită prim-ministrului canadian Justin Trudeau să îi retragă lui Musk pașaportul canadian și să îi revoce cetățenia cu efect imediat.

După cum a remarcat presa canadiană, petițiile precum cea a lui Reed au nevoie de cel puțin 500 de semnături pentru a obține certificarea necesară pentru a fi prezentate Camerei Comunelor din Canada și pentru a obține un eventual răspuns oficial din partea guvernului. În mod evident, petiția lui Reed nu a avut probleme în a trece de acest prag, adunând aproximativ 157 000 de semnături până duminică târziu, fără niciun indiciu că se va ameliora creșterea curând.

Camera Comunelor din Canada este programată să își reia activitatea la 24 martie, deși țara ar putea convoca alegeri generale înainte de revenirea membrilor parlamentului. Perioada de semnare pentru petiția lui Reed urma să expire la 20 ianuarie.

Trump spune că întâlnirea cu Zelenski va avea loc „săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare”

Trump spune că se așteaptă ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să poată veni la Washington „săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare” pentru a semna un acord cu SUA privind mineralele de pământuri rare ale Ucrainei, relatează BBC.

El adaugă că nu este sigur când se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, deși a spus anterior că ar putea avea loc în Arabia Saudită. „Nu știu când vom vorbi”, a spus el. „La un moment dat mă voi întâlni cu președintele Putin”.

Amintim că Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a sosit, luni, la Casa Albă pentru discuţii cu preşedintele american Donald Trump despre perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina, în contextul unor diferenţe puternice de viziune. Macron, primul lider european care este primit la Casa Albă de când  Trump şi-a început al doilea mandat, va încerca să-l convingă pe preşedintele SUA să nu grăbească încheierea unui acord de pace în Ucraina cu orice preţ.

Ulterior, Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că întâlnirea sa cu omologul american, Donald Trump, a fost „foarte bună” şi „foarte prietenoasă”, într-un moment de tensiune în legătură cu decizia Washingtonului de a negocia direct cu Moscova, peste capul europenilor şi al Kievului, pentru a pune capăt războiului din Ucraina, informează EFE şi AFP.

Clădirea Parlamentului, iluminată în culorile drapelului ucrainean, la trei ani de război în Ucraina

Clădirea Parlamentului Republicii Moldova este iluminată, în această seară, în culorile drapelului Ucrainei, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine. Acțiunea marchează trei ani de la invazia la scară largă în Ucraina a Rusiei, transmite MOLDPRES.

Tot în această seară, în scuarul Parlamentului a fost organizat un flashmob. Deputați, angajați ai Secretariatului Parlamentului și un grup de copii au aprins lumânări, plasându-le sub formă de cifra 1096, ceea ce reprezintă numărul de zile de la începutul agresiunii ruse nedrepte și neprovocate împotriva Ucrainei.

Participanții la eveniment au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor războiului, au transmis mesaje de pace și gânduri bune către familiile care au pierdut oameni dragi în războiul din Ucraina.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat războiul nedrept din Ucraina, adresând un mesaj de susținere a poporului ucrainean, care luptă eroic cu agresorul, de sprijin pentru independența și integritatea teritorială a țării vecine, de pace justă pentru Ucraina.

„De trei ani, zi de zi, Ucraina luptă cu vitejie, demnitate pentru democrație, libertate, suveranitate și pace. De trei ani, ucrainenii mor, fiind uciși de ruși, pentru că nu vor să-și cedeze țara și pentru că sunt patrioți. Suntem martorii unui război nedrept, martorii a trei ani de invazie ilegală, imorală, am tot dreptul să spun criminală a Rusiei și asta pentru că un individ cu ambiții de putere nemăsurate vrea să instaureze în Ucraina «ruskyi mir» și să refacă un imperiu. Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie. Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertăților și valorilor occidentale comune, de care noi cu toții ne bucurăm”, a menționat Igor Grosu.

Ucraina a fost atacată de Federația Rusă la 24 februarie 2022. De la începutul războiului, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. În această perioadă, refugiații au beneficiat, în țara noastră, de asistență socială, medicală, educațională și posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.

Urme de Covid-19 au fost descoperite într-o mostră din martie 2019, în Spania
Articolul anterior
Mărturisirea Nataliei Morari: ,,Așa s-a întâmplat că la ai mei 36 de ani eu încă nu am copii”
Articolul următor
Close menu