Un nou studiu arată că pacienții cu grupa de sânge A (II) au un risc mai mare de a dezvolta forme severe de Covid-19

04/07/2020

Rezultatele unui studiu recent, intitulat ,,Genomewide Association Study of Severe Covid-19 with Respiratory Failure” efectuat de către cercetătorii David Ellinghaus și Frauke Degenhardt, și publicat în The New England Journal of Medicine, arată că persoanele cu grupa sangvină A (II) au un risc mai mare de a dezvolta o formă severă a bolii COVID-19. În antiteză, persoanele cu grupa de sânge 0 (zero) au un risc mai mic decât celelalte grupe.

Covid-19 are manifestări variate, marea majoritate a persoanelor infectate având doar simptome ușoare sau fiind chiar lipsite de simptome (asimptomatice). Ratele de mortalitate sunt determinate preponderent de subgrupul de pacienți care ajung să dezvolte insuficiență respiratorie severă asociată cu pneumonia interstițială în ambii plămâni, cât și sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA). Bolnavii de COVID-19 în formă severă, cu insuficiență respiratorie, necesită ventilație mecanică aplicată cât mai devreme și pe termen lung.

Patogeneza formei severe de COVID-19 asociată cu insuficiența respiratorie nu este clar înțeleasă, dar mortalitatea mai mare este asociată în mod constant cu vârsta înaintată a pacienților și cu sexul masculin. Asocieri clinice au fost raportate, de asemenea, pentru cei cu hipertensiune arterială, diabet și alte caracteristici legate de obezitate și boli cardiovasculare, dar rolul relativ al factorilor de risc clinici în determinarea severității COVID-19 nu a fost încă clarificat.

Datele observaționale privind endotelita limfocitară și complicațiile tromboembolice microvasculare și macrovasculare difuze sugerează că boala COVID-19 este o afecțiune sistemică, implicând leziuni ale endoteliului vascular, dar oferă o perspectivă nu foarte vastă asupra patogenezei subiacente.

Un studiu GWAS a analizat factorii genetici care contribuie la agravarea bolii COVID-19

La apogeul epidemiei din Italia și Spania care a avut loc lunile trecute, un grup de oameni de știință au efectuat un studiu de asociere la scală genomică (GWAS), în încercarea de a descrie cu acuratețe factorii genetici ai unei persoane care contribuie la dezvoltarea formei severe de COVID-10 cu insuficiență respiratorie. Ponderea relativ scăzută a acestei boli în Norvegia și Germania a permis crearea unei echipe complementare, prin care genotiparea și analiza să poată apărea în paralel cu recrutarea rapidă a pacienților din epicentrele italiene și spaniole puternic afectate.

Astfel, au fost recrutați 1980 de pacienți cu formă severă de COVID-19 (care a fost definită ca „spitalizare cu insuficiență respiratorie și un test confirmat de SARS-CoV-2, obținut din tampoane nazofaringiene sau alte fluide biologice relevante”), de la unități de terapie intensivă și secții generale din șapte spitale aflate în patru orașe din epicentrele pandemice din Italia și Spania. Pacienții au provenit, mai precis, de la trei spitale din Italia și de la patru spitale din Spania.

Insuficiența respiratorie a fost definită în cea mai simplă manieră posibilă pentru a asigura fezabilitatea studiului: utilizarea suplimentării cu oxigen sau a ventilației mecanice, cu gradul de severitate clasificat în funcție de suportul respirator maxim primit în orice moment în timpul spitalizării (doar cu oxigenoterapie suplimentară, cu suport ventilator neinvaziv, cu suport ventilator invaziv sau cu oxigenare extracorporală).

Pentru a se evalua severitatea bolii, pacienții au fost împărțiți în două, cei care aveau nevoie de ventilație mecanică și cei care nu aveau nevoie. Probele de sânge din puncțiile venoase de diagnostic au fost obținute pentru extracția ADN-ului.

Pentru comparație, în studiu a fost inclus grupul de control alcătuit din 2381 de participanți din Italia și Spania, inclusiv donatori de sânge selectați la întâmplare și voluntari sănătoși.

Datele clinice disponibile au fost limitate la vârstă, sex, hipertensiune, diabet zaharat și dacă pacientul a necesitat suplimentare de oxigen singur sau ventilație mecanică.

Persoanele cu grupa sangvină A, risc mai mare de COVID-19 în formă severă

În concluzie, s-a apelat la o abordare pragmatică cu criterii de incluziune simplificate, la o echipă complementară de clinicieni din epicentrele europene COVID-19 din Italia și Spania și la oameni de știință din țări mai puțin încercate, precum Germania și Norvegia, pentru a se efectua această asociere la scară genomică, care a inclus genotiparea de novo pentru COVID-19 cu insuficiență respiratorie în aproximativ 2 luni. Oamenii de știință au detectat un locus nou de sensibilitate la un grup de gene cromozom 3p21.31 și au confirmat o implicare potențială a sistemului grupului sangvin ABO în COVID-19.

Vârsta medie a pacienților cu COVID-19 a fost de aproximativ 65 de ani. Femeile au constituit 35% din cohortă. Vitezele de ventilație mecanică au variat foarte mult în funcție de centru, fiind cuprinse între 15 și 69%. Aproximativ 20% dintre pacienți aveau diabet zaharat și 45% sufereau de hipertensiune. Autorii au identificat doi loci asociați cu boala COVID-19 în formă severă, rezultatul persistând după ajustarea în funcție de vârstă și sex și rămânând consecvent la examinarea separată a pacienților din Italia și a celor din Spania.

S-a constatat că polimorfismele din două grupuri de gene sunt asociate cu forma severă a bolii COVID-19, unul cuprinzând gene implicate în reglarea răspunsului imunitar, iar celălalt în determinarea grupelor sangvine AB0.

Autorii au descoperit astfel un risc mai mare de COVID-19 în formă severă în rândul persoanelor cu grupa de sânge A decât în rândul pacienților cu alte grupe sangvine și un efect protector pentru grupa de sânge 0 în comparație cu celelalte grupe sangvine. Au existat semnale de asociere ale polimorfismului uninucleotidic în regiunile HLA, cunoscute a avea un rol important în infecțiile virale severe.

Rezultatele GWAS confirmă rapoartele anterioare despre pacienții cu grupa de sânge A care prezintă un risc mai mare să dezvolte formă severă a bolii COVID-19. Incapacitatea de a stabili în mod fiabil ce pacienți sunt mai susceptibili la manifestările severe ale SARS-CoV-2 a reprezentat o provocare extraordinară pentru toate aspectele politicii de sănătate, inclusiv măsurile de control al infecțiilor și redeschiderea economiei mondiale.

Deși vârsta înaintată, obezitatea, sexul masculin, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat au fost recunoscute ca factori de risc pentru COVID-19 în formă severă, nu s-a ținut cont de numărul semnificativ de indivizi cu COVID-19 fără alte probleme de sănătate, care ajung la o eliberare fulminantă de citokine și la cedarea organelor vitale.

Principala limitare a studiului este legată de grupul său de control în care s-au aflat indivizi sănătoși, mai degrabă decât persoane infectate cu SARS-CoV-2 care erau asimptomatice. Cu toate acestea, studiul confirmă existența predispozițiilor genetice la boala COVID-19 în formă severă. În timp ce aceste descoperiri pot ajuta la ghidarea studiilor mecaniciste în biologia bolii COVID-19, există încă multe aspecte de clarificat înainte de a stabili utilitatea testelor genetice în gestionarea pandemiei.

sursa: www.doc.ro

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.

Şapte tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool

Băuturile alcoolice ar trebui să aibă pe sticle etichete cu un avertisment cu privire la riscurile de cancer, a declarat vineri Chirurgul general al SUA, într-o mişcare ce ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, relatează Reuters citat de digi-world.tv.

Consumul de alcool creşte riscul în cazul a cel puţin şapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon şi de ficat, însă majoritatea consumatorilor americani nu sunt conştienţi de acest lucru, a spus Vivek Murthy.

Chirurgul general al SUA este o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice. Acesta trebuie să ofere americanilor cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile cu privire la modul de îmbunătăţire a sănătăţii lor, transmite News.ro.

Murthy a cerut, de asemenea, ca orientările privind limitele de consum de alcool să fie reevaluate, astfel încât oamenii să poată cântări riscul de cancer atunci când decid dacă să bea sau cât să bea, alături de avertismentele actuale privind defectele congenitale şi deficienţele în cazul conducerii maşinilor.

„Consumul de alcool este a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun şi obezitate, crescând riscul pentru cel puţin şapte tipuri de cancer”, a transmis biroul lui Murthy într-o declaraţie care însoţeşte noul raport.

Documentul mai stipulează că alcoolul este vinovat pentru 100.000 de cazuri de cancer şi 20.000 de decese cauzate de cancer în SUA în fiecare an, mai mult decât cele 13.500 de decese cauzate de accidente rutiere asociate alcoolului.

„Legătura directă dintre consumul de alcool şi riscul de cancer este bine stabilită pentru cel puţin şapte tipuri de cancer indiferent de tipul de alcool (de exemplu, bere, vin şi băuturi spirtoase) care este consumat”, se arată în raport. Este vorba inclusiv de cancere ale esofagului, gurii, gâtului şi laringelui.

Noul raport recomandă ca furnizorii de asistenţă medicală să încurajeze depistarea consumului de alcool şi trimiterea la tratament, după caz, iar eforturile de sensibilizare generală să fie extinse.

Băuturile alcoolice din Statele Unite poartă în prezent o etichetă de avertizare sanitară care le sfătuieşte pe femeile însărcinate să nu bea alcool şi precizează că, de asemenea, consumul afectează capacitatea unei persoane de a conduce o maşină sau de a folosi utilaje. Această etichetă nu s-a schimbat de la apariția sa în 1988.