Astăzi, se împlinesc 27 de ani de la introducerea monedei naţionale a Republicii Moldova

Astăzi, se împlinesc 27 de ani de la introducerea monedei naţionale a Republicii Moldova. Începând cu 29 noiembrie 1993, rublele sovietice şi cupoanele emise de Banca Națională a Moldovei (BNM) au fost schimbate în lei.

separator

De la 2 decembrie 1993 orele 18:00, leul este considerat drept unicul mijloc de plată legal pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, pe 29 noiembrie 1993, un dolar valora trei lei şi 85 de bani.

În luna aprilie 1994 a fost emisă pentru prima dată bancnota cu valoarea nominală de cinci lei, iar o lună mai târziu au fost puse în circulaţie bancnotele de 10 lei şi 50 de lei, scrie zugo.md.  În septembrie 1995 au apărut bancnotele de 100 şi de 200 de lei, abia peste patru ani, în 1999, au fost emise şi cele de 500 de lei.

Cea mai recentă bancnotă pusă în circulaţie este cea de 1000 de lei, tipărită în octombrie 2003. Pe 27 septembrie 2010 BNM a pus în circulaţie noi bancnote de unu şi 20 de lei, care au aceleaşi dimensiuni, culori şi elemente de securitate, ca precedentele. Singura deosebire este semnătura guvernatorului.

Monedele moldoveneşti se bat la Monetăria Statului din România. (cu excepţia monezii de 50 de bani, versiunea 1997, cea aurie, din oţel cu alamă, care se bate în Cehia).

Cu cât mai mare este valoarea bancnotei, cu atât mai multe elemente de siguranță are. Desenele de pe bancnotele leului moldovenesc sunt opera artistului plastic Gheorghe Vrabie. El a muncit la designul valutei naţionale în Imprimeria Băncii Naţionale Române de la Bucureşti, deoarece „condiţiile de la Chişinău erau improprii”.

Gheorghe Vrabie îşi aminteşte că, atunci cînd s-a decis că el va fi autorul monedei naţionale, a fost trimis la Bucureşti, spunându-i-se ca nici măcar soţia să nu ştie unde este el. „Am lucrat trei luni, la Bucureşti, cu santinela lângă mine, fără să ştie nimeni unde sunt, deoarece autorităţile aveau grijă să nu se scurgă informaţia”

Primii lei moldovenști, 1993:

A doua serie de lei tipărită, 1994 – prezent:

Detalii despre reținerea lui Nichita Dodon. Ar fi deposedat de milioane lei mai mulți bătrâni ademeniți „să investească” în criptomonede

Ofițerii Direcției Combaterea criminalității organizate și cei ai Direcției urmărire penală a INI, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut patru bărbați și o femeie care au lipsit de aproximativ 7 milioane lei mai mulți vârstnici ademeniți „să investească” în criptomonede. Potrivit surselor PulsMedia.MD, apropiate anchetei, unul dintre ei ar fi Nichita Dodon, fiul lui Alexandru Dodon, proprietarul hotelului de lux „President”, scrie pulsmedia.md.

Potrivit unui comunicat al IGP; primele din cele nouă victime cu vârste cuprinse între 65 și 80 de ani au fost înșelate începând din 2023. Persoanele înșelate sunt din Edineț, Orhei, Ialoveni, Căușeni și Cahul și au fost convinse de către bănuiți să investească sume de peste 10.000 lei, în mai multe tranșe.

„În schimb, aceștia le promiteau că vor câștiga mulți mai bani (în funcție de creșterea sau scăderea bursei de valori). Cei patru bărbați bănuiți din Cahul, Căușeni, Ceadâr-Lunga și Edinet cu vârste cuprinse între 19 și 43 de ani creau conturi bancare și găseau prin comunicare pe aplicațiile Whatsapp și Telegram „investitorii” pe care-i convingeau să depună sume de bani. La rândul ei, femeia bănuită cu vârsta de 43 de ani (care este și concubina liderului grupului criminal organizat, anunțat în căutare prin Interpol), avea rolul de curier – primea banii de la victime. Astfel, bănuiții profitau de vulnerabilitatea acestora și lipsa de informare pentru a fi duse cu ușurință în eroare, ulterior aceștia extrăgeau de la bancomate banii depuși de către victime. Mai apoi, atunci când „investitorii” își cereau profitul promis, bănuiții le cereau alte sume de bani, ca și „comision” pentru extragerea banilor investiți. În final, banii erau convertiți în criptovalută de către un suspect de 22 de ani. Prin urmare, persoanele care au investit inclusiv din bani împrumutați au fost înșelate în total cu 385.000 lei, 360.000 dolari și 30.000 euro (sau aproximativ 7 milioane lei)”, menționează Poliția Națională.

 În urma măsurilor de investigație și a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliile suspecților, unde au fost depistate și ridicate mai multe probe relevante pentru cauza penală: mai multe telefoane mobile și carduri bancare, un aparat pentru numărarea bancnotelor, cartele telefonice, extrase ale transferurilor bancare, înscrisuri de ciornă, precum și suporturi de stocare a informației.

Amintim că potrivit surselor unul dintre ei este Nichita Dodon, fiul lui Alexandr Dodon. Ultimul este consăteanul ex-președintelui Igor Dodon.

Nichita Dodon ar fi suspectat de procurori că ar fi săvârșit infracțiuni de escrocherie în proporții deosebit de mari, dar și  spălare de bani, iar la data de 19 aprilie curent magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au eliberat mandat de arest pentru 30 de zile pe numele său.

Anterior, Nichita Dodon a mai apărut în spațiul public, după ce pe rețele de socializare au fost publicate imagini în care acesta șofa prin centrul capitalei cu o viteză ce depășește 150 de km/h, dar și cum consumă alcool sau împușcă dintr-o armă pe ritmul unei melodii tematice care răsună la volum maxim.

Negocierile de pace de la Londra, la nivel înalt, au fost amânate după ce Ucraina a respins planul SUA de a recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc

Întâlnirea de nivel înalt planificată pentru miercuri la Londra între miniștrii de externe ai Regatului Unit, Statelor Unite, Franței, Germaniei și Ucrainei a fost retrogradată la nivel de oficiali, în urma respingerii de către Kiev a unei propuneri americane de pace, informează Sky News.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, și ministrul britanic de externe, David Lammy, au renunțat la participarea personală, deși șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga va fi prezent în capitala britanică pentru discuții bilaterale cu Lammy.

Planul american, relatat de presa din SUA în weekend, prevedea recunoașterea de către Washington a anexării Crimeei de către Rusia și înghețarea actualei linii a frontului ca parte a unui acord de pace – condiții respinse categoric marți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Nu este nimic de discutat. Acest lucru încalcă Constituția noastră. Acesta este teritoriul nostru, teritoriul poporului Ucrainei”, a declarat Zelenski în timpul unui briefing, la Kiev, pe 22 aprilie.

Zelenski a avertizat că orice discuție despre Crimeea riscă să schimbe negocierile într-un cadru dictat de Kremlin. El a spus că astfel de propuneri joacă direct în „jocul” președintelui rus Vladimir Putin.

„De îndată ce încep discuțiile despre Crimeea și teritoriile noastre suverane, discuțiile intră în formatul pe care îl dorește Rusia – prelungirea războiului – pentru că nu va fi posibil să ajungem rapid la un acord”, a adăugat el.

Deși a recunoscut că semnale despre Crimeea au apărut pe diferite canale, Zelenski a spus că Ucraina va respinge imediat orice propunere oficială.

„Știm unde sună aceste semnale și vor continua să sune”, a spus el, adăugând că nu este sigur dacă provin din Rusia sau anumiți reprezentanți ai SUA care au dialogat cu Putin .

În pofida acestei reduceri a nivelului diplomatic, negocierile vor continua între oficiali de rang înalt din cele cinci țări. Trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, va conduce delegația americană în discuțiile de la Londra.

Potrivit Financial Times, Vladimir Putin ar fi oferit să oprească invazia pe liniile actuale ale frontului, ceea ce ar însemna lăsarea sub control rusesc a circa 20% din teritoriul ucrainean. Nu este clar dacă Ucraina ar accepta o astfel de propunere.

Comentând informațiile apărute în FT, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că în prezent circulă multe informații false și a îndemnat să se aibă încredere doar în sursele primare.

Totodată, răspunzând la o întrebare a Financial Times privind negocierile, Peskov a spus că acest proces nu poate avea loc public. Potrivit lui, Moscova poartă un dialog cu Washingtonul, „un proces dificil și care necesită mult timp”.

Donald Trump, care a intrat în funcție promițând o încheiere rapidă a războiului, a avertizat că SUA se vor retrage din procesul de mediere dacă părțile implicate „fac dificil” un acord.

Eforturile diplomatice ale Londrei și Parisului vizează și formarea unei „coaliții a voluntarilor” care să trimită trupe britanice, franceze și ale altor state în Ucraina pentru a garanta o eventuală pace, deși analiștii militari pun la îndoială fezabilitatea unui astfel de plan fără sprijinul militar american.

Într-o postare pe platforma X, David Lammy a descris discuția telefonică avută marți cu Marco Rubio drept „productivă”, reafirmând angajamentul Marii Britanii pentru pace și securitate euro-atlantică. Rubio a confirmat, la rândul său, că delegația americană condusă de Kellogg este pregătită pentru întâlniri „substanțiale și tehnice” cu partenerii britanici și ucraineni.

Se așteaptă ca o întâlnire la nivel de miniștri să fie reprogramată în următoarele săptămâni.

Mai mulți vârstnici, ademeniți „să investească” 7.000.000 lei în criptomonede. Cinci bănuiți au fost reținuți

Patru bărbați și o femeie, care au lipsit de aproximativ 7 milioane lei mai mulți vârstnici ademeniți „să investească” în criptomonede, au fost reținuți, anunță Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

„Primele din cele nouă victime cu vârste de 65-80 ani au fost înșelate începând din 2023. Persoanele înșelate sunt din Cahul, Căușeni, Edineț, Ialoveni și Orhei și au fost convinse de către bănuiți să investească sume de peste 10.000 lei, în mai multe tranșe. În schimb, aceștia le promiteau că vor câștiga mai mulți bani (în funcție de creșterea sau scăderea bursei de valori).
Cei patru bărbați bănuiți din Cahul, Căușeni, Ceadâr-Lunga și Edineț cu vârste cuprinse între 19 și 43 de ani creau conturi bancare și găseau prin comunicare pe aplicațiile Whatsapp și Telegram „investitorii” pe care-i convingeau să depună sume de bani.
La rândul ei, femeia bănuită cu vârsta de 43 de ani (care este și concubina liderului grupului criminal organizat, anunțat în căutare prin Interpol), avea rolul de curier – primea banii de la victime.
Astfel, bănuiții profitau de vulnerabilitatea acestora și lipsa de informare pentru a fi induse cu ușurință în eroare, ulterior aceștia extrăgeau de la bancomate banii depuși de către victime. Mai apoi, atunci când „investitorii” își cereau profitul promis, bănuiții le cereau alte sume de bani, ca și „comision” pentru extragerea banilor investiți. În final, banii erau convertiți în criptovalută de către un suspect de 22 de ani.
Prin urmare, persoanele care au investit inclusiv din bani împrumutați au fost înșelate în total cu 385.000 lei, 360.000 dolari și 30.000 euro (aproximativ 7 milioane lei)”, se arată în comunicatul emis de PCCOCS.

În urma măsurilor de investigație și a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliile suspecților, unde au fost depistate și ridicate mai multe probe relevante pentru cauza penală: mai multe telefoane mobile și cartele bancare, un aparat pentru numărarea bancnotelor, cartele telefonice, extrase ale transferurilor bancare, înscrisuri de ciornă, precum și suporturi de stocare a informației.

Urmărirea penală continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

O femeie care a fost bolnavă de Covid-19 a născut un bebeluș care avea anticorpi
Articolul anterior
Pomul de Crăciun a fost instalat în centrul Chișinăului. Vezi cum arată!
Articolul următor
Close menu