Pe 1 ianuarie, în Moldova, a intrat în vigoare legea care interzice folosirea pungilor și recipientelor din plastic

În Republica Moldova se mai găsesc în vânzare pungi, pahare și farfurii din plastic, iar asta deși, pe 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare legea care interzice folosirea pungilor și recipientelor din plastic.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, atenționează despre problema în cauză, anunțând că Parlamentarul a venit cu o solicitare către Ministrul Afacerilor Interne. ,,Trebuie să pornească de la acei câțiva jucători de pe piață care fac milioane pe acest business care ne poluează solurile, apele și aerul”, susține deputatul.

Parlamentul a interzis pungile si recipientele de plastic. Doar cu vorba, nu cu fapta. Pungi, pahare, farfurii, etc, inca se gasesc in vanzare. Ilegal. De ce? Pentru ca avem un ditamai guvern care are o sarcina – sa EXECUTE legile votate de parlament. Cand o lege nu functioneaza, este esecul guvernului. In cazul dat, vreau sa vad ce actiuni a intreprins Ministerul de Interne in scopul executarii legii votate de deputati practic unanim. Pot sa ne spuna multe, dar realitatea este ca legea nu functioneaza la moment. Si intrebarea care imi vine in asa situatii este simpla: daca ei nu sunt capabili sa implementeze o lege atat de simpla si punctuala, ce sa mai vorbim de reforme complexe, structurale? Ce sa mai vorbim de gestionarea pandemiei, de exemplu? Faptele arata astfel: Ministrul Pavel Voicu este responsabil de faptul ca deja timp de 4 zile o lege este incalcata. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Ma astept ca in urmatoarele zile sa se ia masuri si sa aplicam aceasta lege. Si daca se vor porni peste micii comercianti, sau cetateni, vor comite un abuz, pentru ca trebuie sa porneasca de la acei cativa jucatori de pe piata care fac milioane pe acest business care ne polueaza solurile, apele si aerul”, a menționat Dumitru Alaiba.

Spectacol de lumini care dă fiori în Italia. Semnalul pe care îl trag peste 30 de artiști. Ce vor să arate lumii?

Un festival de lumini care dă fiori e găzduit zilele acestea într-o mică localitate din nordul Italiei. Zeci de artiști au scos în evidență, cu ajutorul artei, efectele devastatoare ale schimbărilor climatice.

Spectacol de lumini ieșit din comun în Italia. Ce vor să arate artiștiiImagine simbol

Înconjurată de Alpii Italieni, comuna Bressanone oferă seară de seară, timp de două săptămâni, un spectacol de lumini ieșit din comun. Peste 30 de artiști, din 17 țări, au prezentat lucrări despre soarta planetei, transmite stirileprotv.ro.

Jordi Pont, artist din Spania: „Am încercat să combinăm ideea a două lumi, una a schimbărilor climatice și o lume fără schimbări climatice. Așa că acum ne transpunem în lumea în care astfel de schimbări nu există, o utopie a noastră. Și chiar dacă ne gândim că este o utopie, am putem încerca să ajungem acolo”.

Fiecare lucrare vorbește despre dezastrele provocate de schimbările climatice.

Werner Zanotti, organizatorul festivalului: „În opinia mea, pierderea ghețarilor înseamnă dispariția a ceva ce nu vom mai avea niciodată. Asta mă îngrijorează foarte tare. Și ce să facem în privința asta? În primul rând, să ne gândim la problemă, apoi să reflectăm asupra ei. În al treilea rând, să acționăm”.

Georg Kaser, profesor la Ghețari: „Ghețarii se topesc rapid și procesul de topire accelerează tot mai mult, până când vor dispărea chiar și de aici, din estul Alpilor, peste aproximativ 20-30 de ani”.

Primii turiști, fani ai festivalului care are loc an de an în aceeași perioadă, au ajuns deja în mica localitate, pentru a se bucura de spectacolul de lumini.

Turist din Germania: „Este un mod total diferit de a aborda aceste subiecte foarte importante și, mai ales, din punctul meu de vedere, cred că este mai ușor, mai accesibil dacă alegi să comunici mesajul prin intermediul artei. Probabil, astfel rămâne mai ușor în mintea oamenilor”.

Cei care vor să admire creatiile din lumină au ocazia până pe 12 mai.

Accidentul de la Măgdăcești, cu 17 răniți: pasagerii aduc acuzații șoferului de microbuz

Apar detalii noi despre accidentul care a avut loc în dimineața zilei de 11 aprilie pe șoseaua care traversează satul Măgdăcești. Atunci, un microbuz de linie care se deplasa de la Drăsliceni spre Chișinău a fost lovit din spate de un camion, iar 17 persoane, inclusiv doi copii, au fost transportate la spital.

Accidentul de la Măgdăcești: Pasagerii microbuzului acuză șoferul

Mai mulți pasageri din microbuzul lovit ne-au spus că, înainte de impact, șoferul a observat doi navetiști la marginea drumului și a frânat brusc, fără a semnaliza că trage pe dreapta. Jurnal TV a intrat în posesia unor imagini video, care surprind coliziunea într-o altă lumină.

Echipa de filmare a mers în satul Drăsliceni, unde a aflat de la localnici, inclusiv de la victimele accidentului, că șoferul microbuzului de rută ar fi fost implicat cu două zile înainte de impactul de la Măgdăcești într-un alt accident în capitală.

Peste două zile a urmat accidentul terifiant de la Măgdăcești.

Această femeie era în spatele șoferului în momentul impactului de la Măgdăcești. Ea spune că bărbatul ar fi condus cu viteză pentru a reuși să ia mai mulți pasageri.

Locuitorii din Drăsliceni au povestit despre un alt caz bizar în care șoferul microbuzului nu ar fi tras frâna de mână în timp ce staționa.

Am încercat să vorbim cu șoferul microbuzului de pe linia Drăsliceni-Chișinău implicat în accident, însă acesta a fost scump la vorbă. Bărbatul spune că a frânat pentru că a dorit să cedeze trecerea pietonilor, nu pentru a prelua alți pasageri.

Alexandru Negura, șoferul microbuzului implicat în accident: „Eu nu pentru pasageri, acolo este trecere pietonală. S-a oprit o mașină înaintea mea și am oprit și eu. În timpul acela eu am fost tamponat.”

Am vorbit și cu primarul de Drăsliceni.

Petru Buzu, primarul satului Drăsliceni, Criuleni: „Privitor la aroganță din partea domnului director sau a șoferului care era în ziua ceea, nu știu. În cererea care a fost depusă la noi, era depusă pe alt șofer. Cu domnul, nu că au fost incidente, dar au fost plângeri către dumnealui că poate cineva din șoferi se comportă mai agresiv sau „Coboară băi”, ceva de felul acesta. „Nu ai achitat” sau „achită” ceva de felul acesta. Poate, nu știu, viteza prea mare… Știu că ziceau careva.”

Acțiunea de urmărire penală este în plină desfășurare, iar pentru a analiza imaginile video prezentate de Jurnal TV (vezi reportajul aici) este nevoie de timp, a declarat procurorul de caz, Ion Geru.

Ion Geru, procurorul de caz: „La moment însă se efectuează acțiuni de urmărire penală. Nu au parvenit toate rapoartele de expertiză în privința victimelor pentru a stabili gradul leziunilor. Urmărirea penală este la o faază incipientă. Se stabilesc toate circumstanțele.”

Procurorul ne-a mai spus că șoferul camionului este plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Accidentul s-a produs pe 11 aprilie, la Măgdăcești. Microbuzul de pe ruta Drăsliceni-Chișinău se deplasa prin Măgdăcești, în momentul în care a fost ajuns din urnă de un camion. 

A fost momentul ce a declanșat întreg dezastrul. Ca prin efect de domino, într-o secundă, microbuzul a fost proiectat într-un gard de beton, lateral lovind și un stâlp de electricitate. Iar camionul a făcut praf parapetul de pe marginea drumului. În consecință, 16 oameni au fost răniți. Conducătorii auto nu au avut de suferit, testați la alcoolemie, rezultatul a arătat că aceștia nu se aflau în stare de ebrietate.

În urma accidentului, șoferul camionului a fost reținut pentru 72 de ore, iar ulterior, instanța a decis să-l plaseze în arest la domiciliu, pentru 30 de zile. Imaginile de pe camera bord a unui participant la trafic au arătat că cu înainte de impact, șoferul microbuzului face o manevră de depășire neregulamentară, iar ulterior s-ar fi oprit. 

1 Mai, Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii: Ce semnificație are sărbătoarea și cum a apărut

1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe țări de pe glob și în multe părți, inclusiv în R. Moldova, este zi liberă decretată prin lege. Dar ce semnificație are această zi și de unde a început totul?

separator

Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat. Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora. Mișcarea devenise mondială. Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Apoi, ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. După căderea comunismului, mai multe țări din estul Europei au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai.

Ziua este, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

Sursa



Adela Popescu, însărcinată pentru a treia oară? Soacra a dat-o de gol
Articolul anterior
Încă un medic din Moldova, răpus de virusul Covid-19
Articolul următor