Interviu cu Diana Popa. Despre revenirea pe micile ecrane, infectarea cu Covid-19 și ce mesaje primește pe Instagram

Acum doi ani și jumătate, pe când era studentă la Jurnalism, Diana Popa a bătut la ușa TV8. La început, pentru stagiul practic, ca mai apoi să îndrăgească atât de mult această meserie și echipă, încât să nu mai vrea să plece. Într-o perioadă scurtă, a reușit să devină una dintre prezentatoarele televiziunii. Iar anul trecut, a obținut premiul „Speranța anului”, oferit de Centrul pentru Jurnalism Independent. Diana Popa vorbește în cadrul unui interviu despre revenirea pe micile ecrane.

– Cum și când a început relația ta cu televiziunea?

Totul a început în iunie 2018, atunci când TV8 era în căutarea unui reporter online. Pe atunci eram studentă în anul II, la Jurnalism, și aveam nevoie de un loc pentru stagiul practic. Am trimis CV-ul și am fost acceptată, practic fără ezitări. Mi-amintesc că venirea mea a coincis cu aniversarea unui an a televiziunii. Sper că acest moment mi-a adus noroc. Nu a trecut mult și s-a ivit ocazia să filmez un reportaj pentru televiziune. Continuarea poveștii o știți deja.

– Despre tine se poate de spus că ai crescut ca eroii buni din povești. Într-un an, ai reușit cât alții în 10 ani sau chiar deloc. Ai devenit prezentatoare cam după un an de reporterie. Ce-ți amintești despre momentul când ai zis: „Da!”?

Nici nu a fost nevoie să spun „Da!”, pentru că atunci când mi s-a propus să prezint propriul buletin de știri, bucuria mi se citea pe față. Eram mândră să aflu că mi-a fost încredințată o activitate atât de responsabilă, la doar un an de reporterie. 

– Dacă ar fi să faci o comparație între munca depusă în studio și cea din teren, care dintre acestea te solicită cel mai mult? Și care dintre ele îți este cea mai aproape de suflet?

Desigur, munca din teren presupune o mulțime de provocări și momente în care trebuie să dai dovadă de un amalgam decalități jurnalistice. Nu vreau să renunț la reporterie, pentru că doar așa pot ține mâna pe pulsul zilei, sunt la curent cu realitatea și o pot transmite, așa cum este ea, dincolo de ecrane.Dar asta nu înseamnă că în studio este mai ușor, pentru că și aici sunt multe provocări. Uneori, după o zi intensă de filmat fie la nordul țării, pe câmpuri sau în familii sărace, fie la Parlament, seara, când reflectoarele din studio sunt pe mine, simt că am parte de un „restart”.

– În pandemie, buletinul pe care îl prezentai a fost scos din grilă, după ce echipele au trecut la munca de la distanță. Dar iată că, din 11 ianuarie, revii în fața micilor ecrane pentru a prezenta buletinul de știri de la ora 17.00, la TV8. Cum sunt emoțiile de data aceasta, știind deja ce te așteaptă în studio?

Dacă buletinul pe care îl prezentam până la pandemie era o adevărată provocare, cel din noul sezon, care va începe din 11 ianuarie, vreau să devină pentru mine o ocazie de a crește profesional, de a forma o conexiune de durată cu telespectatorii. Și da, am emoții.Ca la primul buletin, de fapt.

– Cum reușești să combini ambele funcții, astfel încât cea de prezentatoare să nu o afecteze pe cea de reporteră?

De când am devenit și prezentatoare, am înțeles cu adevărat cât de prețios este timpul și cum,uneori, chiar și 10 secunde pot schimba situația. Pun modestia de pauză și spun că am talent la capitolul de time-management, pentru că fără o planificare bună nu știu cum m-aș fi descurcat. Atât reporteria, cât și prezentarea știrilor sunt două lucruri pe care le fac din toată inima și cu egală pasiune.

– Ești printre puținii reporteri care, în plină pandemie, au mers în zonele roșii din spitale. Ai relatat chiar din secțiile de Terapie Intensivă, unde sunt tratați bolnavii, infectați cu Covid-19. Cum a fost această experiență și ce ai învățat din ea?

Înțelegeam că situația este gravă, dar m-am convins și mai mult atunci am ajuns în locul unde fiecare respirație pe care o auzeam putea fi ultima pentru cineva. Este vorba de secțiile de Terapie Intensivă. Am văzut bolnavi în stare extrem de gravă, medici epuizați, dar care nu cedau. Am vorbit cu pacienți care, aparent, erau deja bine, dar care peste câteva zile au decedat. A fost o experiență extrem de dificilă, pentru că niciodată nu am simțit moartea atât de aproape.Lucrătorii medicali chiar fac minuni, iar conducerea țării ar trebui să investească mult mai mult în sistemul de sănătate.

– Recent, și tu ai luptat cu noul tip de coronavirus. Cum ai depășit momentul?

Undeva în adâncul sufletului intuiam că îmi va fi destul de greu să ocolesc Covid-19, dar speram să îl amăgesc cumva. Însă nu a fost să fie. La ai mei 22 de ani, virusul m-a atacat mult mai serios decât pe părinții mei. Cu febră înaltă și multe alte simptome greu de suportat. Deși s-a scurs mai bine de o lună de la infectare, lupta încă nu a ajuns la capăt. Dar, mă bucurcă am reușit să mă pun pe picioare, astfel încât să intru, foarte pregătită, în noul an.

– O bună parte dintre prezentatoarele tv au o activitatea intensă pe rețelele sociale. Cum e viața ta pe online și dacă diferă de cea reală?

Nu pot să mă descriu ca fiind un influencer în adevăratul sens al cuvântului, precum sunt alți prezentatori de televiziune, dar țin mult la felul cum arată de pagina mea de Instagram – dianap.tv. Vreau să-mi asigur urmăritorii căidentitatea mea de pe onlineeste aproape identică cu cea din viața reală. Tot timpul aleg să fiu sinceră cu persoanele care vor să-mi fie alături.

– Ce-ți scriu, cel mai des, cei care te urmăresc? Cum le răspunzi haterilor, bănuiesc că nu te ocolesc…

Online-ul oferă o interacțiune directă cu cei în fața cărora ieși zi de zi la televizor sau în teren. Nu mai e nevoie de a trimite scrisori, care pe vremuri, ci e suficient doar să găsești pagina de Facebook ori Instagram a prezentatorului și să-ți expui punctul de vedere. Desigur, chiar dacă depun efort maxim să îmi fac meseria cât mai corect, criticile nu mă ocolesc nici pe mine. Ce pot să spun este că, dacă sunt constructive, le citesc cu atenție. Partea frumoasă este că, cel mai des, primesc mesaje de încurajare și de apreciere, ceea ce mă ajută să fiu și mai bună!

– Revenind la munca ta de reporter, cum îți găsești eroii despre care scrii în reportajele tale?

Din păcate, trăim într-o țară în care nu trebuie să mergi departe ca să găsești un subiect bun, o problemă ce merită rezolvată sau persoane care are nevoie de ajutor. Sunt la suprafață și foarte aproape de noi. Poate fi un vecin, pe care îl vezi în fiecare dimineață stând singur pe banca din fața blocului. Ori polițistul care dirijează traficul în intersecția pe unde vii și tu spre muncă. Este foarte important să îi încurajezi pe cei care îți încredințează istoriile lor de viață, unele mai fericite, altele mai triste, dar absolut reale.

– Care este cea mai prețioasă lecție de viață pe care ai învățat-o de când ești în jurnalism?

Am învățat să fiu mai sociabilă, mai insistentă,să adresez întrebări incomode și să cer explicații de la cei care sunt în funcții de răspundere. O altă lecție bună este cea de a mă pune în locul personajelor despre care scriu. Să încerc să le înțeleg acțiunile și emoțiile. Când vorbesc cu o femeie căreia i-a ars casa, devin empatică, pentru că nimeni nu este asigurat că mâine nu va trece chiar el printr-o tragedie similară. Dacă am în fața mea un deputat, am învățat să îi fiu la nivel, să nu mă subestimez. Iar cel mai important, am învățat să nu judec pe nimeni, să tratez toți oamenii egal și să sfidez stereotipurile.

Primăria din Bălți a redus programul de lucru pentru economisirea energiei electrice

Primăria municipiului Bălți a decis să modifice programul de lucru al angajaților pentru a reducere consumul de energie electrică în contextul stării de urgență, scrie IPN.

Potrivit unei dispoziții semnate de primarul Alexandr Petkov pe 13 ianuarie 2025, noul program intră în vigoare imediat și stabilește un interval orar fix, între 08:00 și 16:30, cu o pauză de masă de 30 de minute, între 12:00 și 12:30.Decizia vine ca răspuns la recomandările Comisiei pentru Situații Excepționale, din 27 decembrie 2024, prin care au solicitat autorităților publice să adopte măsuri pentru economisirea resurselor energetice.Primăria a suspendat, de asemenea, toate graficele individuale de lucru stabilite anterior.Autoritățile locale mulțumesc cetățenilor pentru înțelegere și colaborare în această perioadă, subliniind că măsurile adoptate au scopul de a sprijini funcționarea eficientă a instituției în condiții dificile.Primarul a subliniat că măsura este temporară și adaptată situației excepționale.

Crește consumul de energie: Astăzi a constituit cu 18% mai mult decât ieri

Energocom estimează pentru astăzi o creștere cu 18% a consumului de energie electrică pe malul drept al Nistrului, în comparație cu ziua de duminică, transmite IPN.

Cifra este mai mare și decât lunea trecută, cu 2%.

Energocom informează că a rezervat capacitatea comercială necesară la hotarul cu România, pentru a suplimenta cererea internă de electricitate cu importuri.Astfel, pentru data de 13 ianuarie, Republica Moldova își va asigura necesarul de energie electrică de la centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de la instalațiile locale de energie regenerabilă, precum și cu electricitatea importată, pe bază de contracte bilaterale și de pe bursă, notează sursa.

Republica Moldova va apela marți la energie de urgență, în intervalul 16:00-19:00

Pentru 14 ianuarie se planifică un consum de energie electrică pe malul drept al râului Nistru similar cu cel din data de 13 ianuarie. Din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România (cumulat pe Piața pentru ziua următoare și pe Piața intrazilnică) nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității, anunță Energocom, citat de IPN.

Prin urmare, în intervalul orelor 16:00-19:00, pentru a-și acoperi prognozele de consum, Republica Moldova va apela la energie de urgență.„Pentru a nu avea deconectări de energie, operatorul de transport Moldelectrica va solicita de la operatorul de transport din România Transelectrica energie ca să poată să fie acoperit necesarul de consum. Deconectări nu vom avea”, a precizat pentru IPN consilierul directorului Energocom, Victor Bînzari.Cetățenii sunt îndemnați să reducă consumul de energia electrică pentru a putea micșora presiunea pe întreg sistemul.Potrivit Energocom, restul electricității necesare pentru data de 14 ianuarie va fi livrată de centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de centralele de energie regenerabilă, precum și suplimentată cu energia importantă, atât în baza contractelor bilaterale, cât și de pe bursă.

Epidemiologi moldoveni: Ne așteaptă o explozie de cazuri noi de Coronavirus după sărbători
Articolul anterior
„Femei cu Idei” anunță lansarea celei de-a III-a ediții a programului destinat femeilor care vor să contribuie la soluționarea problemelor din comunitățile lor
Articolul următor