În pragul campaniei de vaccinare este potrivit să fim informați cu privire la vaccinurile anti-Covid create de mari laboratoare ale lumii. Care sunt diferențele în tehnologia de producere, ce reacții adverse cauzează vaccinurile? Ce se cunoaște, până în acest moment, despre vaccinurile anti-Covid-19?
Este de menționat că toate vaccinurile, atât Pfizer/BioNTech, cât și Sputnik V și AstraZeneca, pot cauza reacții adverse.
Potrivit specialiștilor, vaccinurile Sputnik V și AstraZeneca ar provoca efecte secundare mai pronunțate decât vaccinul Pfizer/BioNTech, deoarece primele două aduc în organism atât vectori adenovirali, cât și proteina antigen extrasă din virusul Covid-19. Totodată, s-a observat că vaccinul Pfizer/BioNTech cauzează reacții secundare mai puternice după a doua administrare, spre deosebire de vaccinurile Sputnik V și AstraZeneca, care pot fi resimțite mai acut chiar după prima doză și mult mai ușor după al doilea rapel.
Care este diferența dintre vaccinul rusesc Sputnik V și cel creat de compania britanică AstraZeneca?
Ambele vaccinuri folosesc Adenovirusuri neutralizate pentru a aduce în organism proteina antigenică Spike din componența virusului SARS-CoV-2 (Covid-19), aceasta având rolul de a stimula sinteza anticorpilor protectori. Vaccinul rusesc folosește tulpini care afectează specia umană, iar cel britanic – un vector adenoviral, comun pentru cimpanzei. Adenovirusurile modificate nu se înmulțesc în organism.
Vaccinul Sputnik V, cunoscut sub numele de Gam-COVID-Vac, este un vaccin ADN care utilizează o abordare recombinantă a două tipuri de adenovirusuri întâlnite la om, folosind adenovirusul 26 (Ad26) și adenovirusul 5 (Ad5) ca vectori pentru expunerea la proteina spike a virusului Covid-19. Utilizarea a două serotipuri diferite, care sunt administrate la distanță de 21 de zile, este menită să depășească orice imunitate pre-existentă a adenovirusului în populație. Vaccinul se administrează în două doze.
Vaccinarea cu Sputnik V are loc în două etape: primul rapel include o doză intramusculară dintr-un vector adenoviral (serotipul 26), după trei săptămâni – alta (serotipul 5). Ambele poartă aceeași proteină S a coronavirusului.
Vaccinul Sputnik V este asemănător vaccinului creat de compania britanică AstraZeneca, care folosește de asemenea un vector adenoviral, acesta fiind unul comun pentru cimpanzei, cunoscut sub numele de ChAdOx1. Vaccinul AstraZeneca se administrează de asemenea în două etape, al doilea rapel fiind recomandat după 10 săptămâni.
Vaccinul de la Pfizer/BioNTech conține un ARN mesager care induce crearea în organism a proteinei antigene ,,spike” și elaborarea anticorpilor protectori împotriva acesteia.
Ce se cunoaște până în acest moment despre vaccinul Sputnik V
Vaccinul Sputnik V este creat în Centrul Gamaleya (ФГБУ «НИЦЭМ им. Н.Ф.Гамалеи» Минздрава России). Înregistrarea vaccinului este „condiționată”, deoarece două din trei faze ale testelor au fost finalizate, dar, potrivit Ministerului Sănătății al Rusiei, datele obținute ar fi suficiente pentru demararea vaccinării persoanelor din grupuri de risc.
Rusia este prima țară care a aprobat vaccinul, în grabă, fiind gata să vaccineze persoane din grupurile de risc până la finalizarea celei de-a treia faze a încercărilor.
Vaccinul ar induce formarea imunității umorale și celulare împotriva infecției cu coronavirus cauzată de virusul SARS-CoV-2. Ministerul rus a raportat că imunitatea după vaccinare cu Gam-COVID-Vac poate dura până la doi ani. Însă Anton Ershov, profesor de fiziopatologie la Universitatea Secenov a declarat că nu există date care ar confirma ipoteza. Potrivit unui studiu din revista The Lancet , vaccinul Sputnik V s-a dovedit a fi eficient în proporție de 91,6%.
Efecte secundare
Mai multe dintre persoanele care s-au vaccinat cu Sputnik V și serul AstraZeneca s-au plâns de reacţii adverse mai puternice chiar după prima doză. Și asta spre deosebire de vaccinul de la Pfizer/BioNTech, care provoacă reacții adverse mai puternice după cea de-a două doză, conform observațiilor făcute de medici.
Efectele secundare după administrarea vaccinului Sputnik V, conform prospectului: se pot dezvolta în prima sau a doua zi după vaccinare și trec în 3 zile. Mai frecvent pot apărea reacții generale de scurtă durată (sindrom gripal caracterizat prin frisoane, febră, artralgie, mialgie, astenie, stare generală de rău, dureri de cap) și local (durere la locul injecției, înroșire, edem).
Mai puțin frecvente: greață, dereglări de digestie, scăderea poftei de mâncare. Uneori – mărirea ganglionilor limfatici regionali. Unii pacienți pot dezvolta reacții alergice, o creștere pe termen scurt a nivelului transaminazelor hepatice, creatininei și creatinfosfochinazei din serul sanguin.
Contraindicații pentru utilizare: hipersensibilitate la orice componentă a unui sau altui vaccin care conține componente similare; istoric de reacții alergice severe; boli acute infecțioase și non-infecțioase; sarcina; perioada alăptării; vârsta pana la 18 ani (din cauza lipsei de date privind eficiența si siguranța).
În caz de ARVI ușoară, boli infecțioase acute ale tractului gastro-intestinal, vaccinarea se efectuează după ce temperatura revine la normal.
Vaccinul este indicat cu prudență în bolile cronice ale ficatului și rinichilor; afecțiuni severe ale sistemului endocrin (diabet zaharat); boli grave ale sistemului hematopoietic; epilepsie; accidente vasculare cerebrale și alte boli ale sistemului nervos central; boli ale sistemului cardiovascular (istoric de infarct miocardic, miocardită, endocardită, pericardită, boli cardiace ischemice); imunodeficiențe primare și secundare; boli autoimune; boli pulmonare, astm și BPOC; pacienților cu diabet și sindrom metabolic; pacienților cu reacții alergice; atopie; eczemă.
Vaccinul Sputnik V se păstrează congelat, la temperaturi nu mai joase de minus 18 grade, înainte de utilizare se menține la temperatura camerei, dar nu mai mult de 30 de min. Înainte de injectare se agită ușor. Reînghețarea este inadmisibilă.
Reacții adverse la vaccinul AstraZeneca
Din 81.000 de doze de vaccin AstraZeneca administrate în România au fost raportate 899 de reacţii adverse. Mai multe decât în cazul imunizării cu vaccinurile Pfizer şi Moderna. Reacţiile adverse posibile variază de la durere la locul injecţiei, la frisoane, febră, vărsături şi erupţii pe piele.
Pacientă imunizată: Primele reacţii au apărut a doua zi constând în frisoane, febră destul de mare, în jur de 40. Dureri de cap, ameţeli, stare de moleşeală.
Potrivit Dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonator campanie de vaccinare din România: ,,Vaccinul AstraZeneca folosește un alt tip de vaccin, foloseste un vector viral. La cea de-a doua doză, rata de reacții adverse este mult scazută, comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager (Pfizer/BioNTech, Moderna).
Jens Spahn, ministrul german al Sănătăţii: ,,Niciunul dintre cei care s-au imunizat cu prima şi a doua doză de vaccin AstraZeneca nu a fost internat în spital după vaccinare, în comparaţie cu cei care nu s-au vaccinat. Deci oferă protecţie”.
Reacţii alergice la vaccinul AstraZeneca (sursa: prospect AstraZeneca)
Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)
– sensibilitate, durere, căldură, mâncărimi sau vânătaie la nivelul locului de administrare a injecției
-senzație de oboseală
-frisoane sau senzație de febrilitate
-durere de cap
-greață
-durere articulară sau musculară
Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)
-umflare sau înroșire la nivelul locului de administrare a injecției
-febră
-vărsături sau diaree
Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane)
-somnolență sau amețeli
-scădere a poftei de mâncare
-umflare a ganglionilor limfatici
-transpirație excesivă, mâncărimi ale pielii sau erupții pe piele
Potrivit doctorului Valeriu Gheorghiță ,,mai mulți oameni vaccinați cu AstraZeneca au avut reacții adverse după prima doză”. Potrivit medicului, înregistrarea mai multor reacții adverse în cazul vaccinului de la AstraZeneca, după prima doză, ține de componența vaccinului.
„Explicația este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Acest vaccin folosește un vector viral. Nu sunt neapărat reacții adverse mai grave, sunt mai frecvente decât la vaccinurile care folosesc o altă tehnologie. Însă, particularitatea este, că la cea de-a doua doză, rata de efecte adverse este mult scăzută la AstraZeneca comparativ cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvența reacțiilor adverse este mai mare decât după prima doză”.
Coordonatorul campaniei de vaccinare spune că apariția efectelor adverse față de vaccinul AstraZeneca ține și de reacția organismului față de tipul de antigen folosit.
„În cazul acestui vaccin(n.r.AstraZeneca), organismul reacționează atât față de vector, cât și față de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina spike. Acesta este motivul pentru care reacțiile adverse sunt mai frecvente. Ceea ce este important de reținut este beneficiul pe care îl obținem după vaccinare”, a mai precizat medicul.
Un studiu din Scoția arată eficiență după prima doză de AstraZeneca
Medicul a adus în discuție un studiu prospectiv evaluat în Scoția pe aproximativ 5,4 milioane de persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca și cu Pfizer.
„Peste 1,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu cele două tipuri de vaccinuri, doar cu prima doză. Acest număr de 1,1 milioane de persoane vaccinate a fost comparat cu aproximativ 3,2 milioane de persoane nevaccinate și datele sunt cât se poate de bune în ceea ce privește eficiența față de numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare. Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficiența vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer și peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca în ceea ce privește internarea pacienților diagnosticați cu COVID-19”, afirmă medicul.
