Care sunt categoriile de populație ce vor fi vaccinate cu serul Pfizer-BioNTech livrat în țara noastră

19/03/2021

News

Moldova a recepționat astăzi 24,570 de doze de vaccin împotriva Covid-19, livrate prin intermediul platformei COVAX, un parteneriat dintre CEPI, Gavi, UNICEF și OMS. Aceasta este deja a doua livrare COVAX în Republica Moldova.

„Campania de vaccinare din Republica Moldova este în curs de desfășurare, iar lotul de vaccinuri livrat astăzi în cadrul platformei COVAX ne va permite să vaccinăm alte categorii de populație incluse în prima etapă de imunizare. Mulțumim partenerilor de dezvoltare care au contribuit la accelerarea procesului de livrare a vaccinurilor în țară”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea.

Amintim că prima etapă de vaccinare, potrivit Planului national de imunizare anti-COVID-19, include: personalul din cadrul secțiilor de reanimare și ATI; personalul din cadrul secțiilor spitalicești cu specific de tratament COVID-19; întreg personalul medical din instituția medico-sanitară subordonată, inclusiv diagnostic de laborator, farmaceutic; medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical; personalul din instituția subordonată.

Până astăzi, 18.593 de persoane din prima etapă au fost vaccinate în Republica Moldova cu prima doză de vaccin anti-Covid AstraZeneca.

Statele Unite ale Americii, prin intermediul USAID, accelerează accesul global la vaccinuri sigure și eficiente împotriva COVID-19, prin contribuția istorică de 4 miliarde de dolari către GAVI, Alianța vaccinurilor. Prin intermediul GAVI, Statele Unite vor sprijini vaccinurile sigure și eficiente împotriva Covid-19 pentru categoriile de populație cele mai vulnerabile și mai expuse riscului din lume, inclusiv pentru lucrătorii din domeniul sănătății din prima linie.

„Sunt mândru de contribuțiile Statelor Unite la programul COVAX. Această livrare de vaccinuri produse de compania farmaceutică americană Pfizer va salva vieți și va ajuta Moldova în lupta împotriva acestei boli”, a spus ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan.

„Întrucât trebuie să vaccinăm cât mai mulți oameni posibil, cât mai repede posibil, sosirea noului lot de vaccin împotriva COVID-19 în Moldova este o veste foarte bună. Sunt liniștit știind că mai mulți medici și asistenți medicali din Moldova vor primi protecția de care au nevoie pentru a continua lupta și pentru a salva mai multe vieți. Răspândirea rapidă a virusului a demonstrat că nicio națiune nu poate depăși singură această pandemie globală. În parteneriat cu comunitatea globală, prin intermediul USAID, guvernul SUA accelerează accesul global la vaccinurile împotriva COVID-19”, a spus și Scott Hocklander, șeful misiunii USAID în Moldova.
Echipa Europa, reunind UE și statele sale membre, a contribuit la COVAX cu peste 2,2 miliarde de euro, inclusiv alte 900 milioane de euro promise recent de Germania.

Cu ocazia livrării, Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova a menționat: „Uniunea Europeană și statele sale membre și-au arătat sprijinul continuu, în spiritul Echipei Europa, pentru livrarea vaccinurilor atât de necesare în Republica Moldova. Platforma COVAX, la care UE și întreaga Echipa Europa contribuie cel mai mult, continuă livrările de vaccinuri, așa cum vedem astăzi din nou. Acest lot va permite vaccinarea mai multor persoane și salvarea mai multor vieți. Accesul la vaccinuri sigure, eficiente și accesibile este esențial pentru a pune capăt pandemiei.”

De la începutul pandemiei, ONU Moldova a oferit sprijin imediat țării, oferind asistență în trei domenii principale: pregătirea sistemului de sănătate, asistență tehnică și consolidarea capacităților și de informare și comunicare la subiectul COVID-19.

”Această livrare a vaccinurilor Pfizer-BioNTech prin Inițiativa COVAX către Republica Moldova este prima de acest fel pentru acest vaccin în Regiunea Europeană a OMS. Suntem foarte recunoscători că prima distribuție a acestui vaccin a sosit în țară. Bazându-ne pe principiile de corectitudine, transparență și echitate care au ghidat procesul de alocare a vaccinurilor, suntem încrezători că acest nou lot de vaccinuri va avea un impact maxim asupra sănătății publice, permițând în continuare țării să își protejeze lucrătorii din domeniul sănătate și pe alții cu risc sporit”, a declarat dr. Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova.

OMS conduce acțiunile de sprijin în pregătirea țării pentru a primi și administra vaccinuri, iar UNICEF își valorifică experiența ca cel mai mare cumpărător unic de vaccinuri din lume și lucrează cu producătorii și partenerii la achiziționarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, precum și la transportul de marfă, logistica și depozitare. UNICEF achiziționează deja mai mult de 2 miliarde de doze de vaccinuri anual pentru imunizare de rutină și răspuns la focare în numele a aproape 100 de țări.

„Vaccinul BioNTech-Pfizer necesită păstrare la -70 grade Celsius. Furnizorii de servicii medicale vor trebui să-l depoziteze în congelatoare specializate. Chiar și înainte de pandemia COVID-19, cu sprijinul Gavi, UNICEF a modernizat echipamentele existente a lanțului frig pentru a se asigura că vaccinurile rămân sigure și eficiente pe tot parcursul călătoriei lor”, a declarat Maha Damaj, Reprezentantă de Țară UNICEF în Moldova.
„COVAX reprezintă o expresie a solidarității și a cooperării multilaterale. Aș dori să mulțumesc Guvernului Moldovei și tuturor partenerilor COVAX pentru punerea la dispoziție a acestor vaccinuri. Suntem cu toții mult mai puternici împreună”, consideră Simon Springett, coordonatorul rezident al ONU în Moldova.

Amintim că România a livrat prima donație a vaccinului AstraZeneca COVID-19 către Moldova pe 27 februarie a.c., permițând Moldovei să înceapă vaccinarea lucrătorilor medicali din prima linie pe 2 martie. Moldova este prima țară din Europa care a primit 14.400 de doze de vaccin împotriva Covid-19 de la Facilitatea COVAX pe 4 martie. Până acum, peste 18 mii de lucrători medicali au fost vaccinați.

Menționăm că, pe data de 22 martie, urmează să fie livrat pe paltforma COVAX alt lot de vaccin AstraZeneca, în număr de 21.600 doze.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.