Mutaţia E484K, rezistentă la vaccinurile existente, a fost detectată la Suceava

05/04/2021

Noua variantă de coronavirus, prezentând atât caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care potrivit unor studii poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului, a fost identificată şi în România, pe baza secvenţierilor efectuate la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), relatează Agerpres.

Conform sursei citate, proba biologică a fost recoltată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, de la un pacient fără un istoric recent în Marea Britanie.

”Deşi numărul cazurilor identificate cu noua variantă (B.1.1.7 + E484K) este momentan relativ redus (fiind prezentate numai 43 de cazuri în Raportul britanic din 1 aprilie 2021), principala îngrijorare provine din capacitatea variantelor ce conţin şi mutaţia E484K de a prezenta o rezistenţă mai mare la anticorpii generaţi de vaccin, reducând astfel eficienţa vaccinurilor. În luna martie, noua variantă (B.1.1.7 + E484K) a fost introdusă ca variantă îngrijorătoare (variant of concern – VoC) şi în lista Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care monitorizează situaţia epidemiologică la nivelul Uniunii Europene. Într-un comunicat emis duminică, 4 aprilie, de agenţia Reuters, este prezentată îngrijorarea în legătură cu răspândirea acestei variante şi în Japonia, aproximativ 70% dintre probele secvenţiate de la un spital din Tokyo prezentând această mutaţie”, se precizează în comunicatul USV.

În cadrul Laboratorului de Metagenomică şi Biologie Moleculară al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) au fost realizate, pe parcursul ultimelor două săptămâni, secvenţieri pentru un număr de 91 probe, provenite de la pacienţi depistaţi pozitivi cu SARS-CoV-2, de pe raza judeţelor Suceava, Cluj, Iaşi, Timiş şi Botoşani.

Din probele analizate, a fost depistat un număr de 88 noi cazuri aparţinând tulpinii de interes epidemiologic B.1.1.7 (VOC 202012/01), cunoscută ca având originea în Marea Britanie, şi un caz aparţinând tulpinii B.1.1.7 + E484K.

Acestea sunt repartizate geografic astfel: 44 dintre cele 44 de probe selectate din judeţul Suceava, 22 dintre cele 25 de probe selectate din judeţul Cluj, 17 dintre cele 17 probe selectate din judeţul Iaşi, trei dintre cele tre probe selectate din judeţul Timiş, precum şi două dintre două probe selectate din judeţul Botoşani, în această rundă de secvenţiere.

USV a secvenţiat, până în prezent, peste 400 de probe provenind de la pacienţi diagnosticaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 şi va continua monitorizarea evoluţiei SARS-CoV-2 pe teritoriul României, în colaborare cu partenerii implicaţi în această acţiune, se afirmă în comunicatul menţionat.

”În baza acordurilor de colaborare încheiate până la acest moment sunt selectate probe din spitale aflate pe raza judeţelor Suceava, Timiş, Cluj, Dolj, Iaşi, Botoşani, Neamţ şi ne exprimăm disponibilitatea de a colabora şi cu alte instituţii cu compartimente COVID-19 din alte judeţe pentru analiza situaţiilor speciale şi realizarea analizelor genetice corespunzătoare”, transmit reprezentanţii USV.

O recentă descoperire ar putea ajuta la găsirea unui tratament pentru cea mai gravă formă de leishmanioză

Leishmanioza este o boală tropicală care afectează un număr din ce în ce mai mare de persoane din întreaga lume. În fiecare an, sunt raportate între 700.000 şi 1 milion de cazuri noi.

Cauzată de un parazit protozoar din genul Leishmania, boala se transmite la om prin simpla înţepătură a unei muşte de nisip.

Leishmanioza cuprinde trei forme clinice, dintre care forma viscerală este cea mai gravă.

Dacă nu este tratată, leishmanioza viscerală (Kala Azar), cunoscută şi sub numele de „febra neagră”, este aproape întotdeauna fatală. Cele mai multe cazuri apar în Bangladesh, Brazilia, Etiopia, India, Nepal şi Sudan.

Prof. Simona Stäger, de la Institutul Naţional de Cercetare şi Siguranţă Franceză (INRS), şi echipa sa, în colaborare cu alţi cercetători de la Universitatea McGill, din Canada, au observat un mecanism imunitar surprinzător legat de leishmanioza viscerală cronică.

Această descoperire ar putea fi un pas important către o nouă abordare terapeutică a acestei boli.

Rezultatele cercetării lor au fost publicate recent în revista Cell Reports.

În multe infecţii, celulele T CD4 joacă un rol-cheie în apărarea organismului afectat. Din păcate, în cazul infecţiilor cronice, cum ar fi leishmanioza, menţinerea numărului de celule CD4 funcţionale devine o problemă importantă, deoarece sistemul imunitar este activat în mod constant pentru a reacţiona împotriva agentului patogen care afectează persoana infectată.

Noii „soldaţi ai imunităţii” vin în ajutor

Studiul realizat de prof. Stäger în laboratorul său de la Centrul de cercetare în biotehnologie Armand-Frappier Santé al INRS sugerează că aceste celule ar putea avea mai mult de un as în mânecă pentru a-şi menţine vitalitatea.

„Am descoperit o nouă populaţie de celule CD4 la şoarecii infectaţi cu parazitul responsabil de leishmanioza viscerală. Aceste celule T au proprietăţi interesante”, a declarat profesorul Stäger, într-un comunicat al institutului publicat marţi.

Observând aceste celule noi, oamenii de ştiinţă au observat că numărul lor creşte în timpul fazei cronice a bolii şi, de asemenea, că, la fel ca şi celulele progenitoare, sunt capabile să se auto-reînnoiască sau să se diferenţieze în alte celule efectoare, responsabile de eliminarea parazitului, sau în celule reglatoare care inhibă răspunsul gazdei.

Prof. Stäger subliniază că celulele T CD4 se diferenţiază în mod normal în celule efectoare din celulele T CD4 „naive”. În timpul infecţiilor cronice, din cauza nevoii constante de a genera celule efectoare, celulele T CD4 naive sunt foarte solicitate şi pot fi epuizate.

„Credem că, în faza cronică a leishmaniozei viscerale, noua populaţie pe care am identificat-o este responsabilă pentru generarea de celule efectoare şi reglatoare. Acest lucru ar permite gazdei să prevină epuizarea rezervei sale existente de celule T CD4 naive pentru un anumit antigen”, explică doctorandul şi primul autor al studiului, Sharada Swaminathan.

Noua populaţie de limfocite descoperită de echipa INRS ar putea fi un stimulent imunitar decisiv, preluând locul celulelor T CD4 naive CD4 suprasolicitate.

„Dacă ne putem da seama cum să dirijăm această nouă populaţie de limfocite să se diferenţieze într-o celulă protectoare efectoare, aceasta ar putea ajuta gazda să scape de parazitul Leishmania”, a precizat prof. Stäger.

Un tratament care să vindece şi alte infecţii

Studiul menţionează, de asemenea, că celule similare cu această nouă populaţie de limfocite T CD4 au fost observate la şoarecii infectaţi cu virusul coriomeningitei limfocitare şi la şoarecii purtători ai viermelui intestinal H. polygyrus.

Aşadar, este foarte posibil ca această populaţie să fie prezentă şi în alte infecţii cronice sau în alte medii inflamatorii cronice.

Aceste indicii pregătesc terenul pentru un domeniu de aplicare şi mai larg în ceea ce priveşte descoperirea făcută de echipa prof. Stäger.

„Dacă ipoteza noastră este corectă, aceste celule ar putea fi exploatate terapeutic nu numai pentru leishmanioza viscerală, ci şi pentru alte infecţii cronice”, a concluzionat cercetătoarea.

sursa

Vaccin HPV: reduce drastic două tipuri de cancer

Vaccin HPV (virusul papiloma uman) este asociat cu o reducere drastică a cazurilor de cancer de cap și gât la băieți și bărbați adolescenți. Conform unui nou studiu prezentat de NBC News, scrie evz.ro.

Vaccin HPV previne o infecție transmisă sexual responsabilă pentru aproape toate cazurile de cancer cervical. Dar și pentru alte tipuri de cancer, inclusiv cele peniene, anale și vaginale. De asemenea, virusul este răspunzător pentru până la 70% dintre cazurile de cancer de cap și gât, care afectează gâtul și gura.

Bărbații sunt de două ori mai predispuși decât femeile să dezvolte aceste tipuri de cancer. Potrivit Institutului Național de Cancer din SUA, copiii nu sunt atinși de această infecție decât rar. Un stiudiu care va naște un scandalul în rândul anti-vacciniștilor.

Vaccin HPV, aprobat inițial pentru fetele adolescente

Acesta protejează împotriva tulpinilor de virus care cauzează cancerul cervical și a fost demonstrat că reduce semnificativ ratele acestui tip de cancer. Dovezile arată acum că vaccinul protejează și împotriva altor tipuri de cancer legate de HPV.

„Vrem ca bărbații să vadă vaccinarea HPV nu doar ca pe ceva care protejează femeile, ci și pe ei înșiși”, a declarat Jefferson DeKloe. Acesta este cercetător în departamentul de otolaringologie la Universitatea Thomas Jefferson. este specializat în chirurgie de cap și gât și coautor al cercetării.

Rezultatele vor fi prezentate săptămâna viitoare la conferința Societății Americane de Oncologie Clinică. Ele nu au fost încă publicate într-un jurnal științific revizuit de colegi. Studii anterioare au arătat o scădere a infecțiilor orale cu tulpini HPV cunoscute pentru cauzarea cancerului.

„Dacă putem reduce rata infecțiilor, sperăm să vedem o scădere a ratelor cancerului, așa cum observăm acum”, a declarat Dr. Glenn J. Hanna, oncolog la Dana-Farber Cancer Institute’s Center for Head and Neck Oncology, care nu a fost implicat în noul studiu.

Bazele noului studiu

Noul studiu a analizat dosarele medicale dintr-o bază de date națională care include aproape 3,5 milioane de persoane din SUA, cu vârste cuprinse între 9 și 39 de ani, care au primit orice vaccinare între 2010 și 2023. Aproximativ 1,5 milioane erau bărbați, jumătate dintre ei fiind vaccinați împotriva tulpinilor HPV care cauzează cancer. Aproximativ 1 milion erau femei vaccinate împotriva HPV.

Cercetătorii au comparat ratele cancerelor legate de HPV — inclusiv cancerul de cap și gât, anal, penian și cervical — la persoanele vaccinate și nevaccinate. S-a constatat că vaccinarea a redus riscul total de cancere legate de HPV la bărbați cu 54%, scădere determinată în principal de reducerea cazurilor de cancer de cap și gât. Femeile au fost cu aproximativ 30% mai puțin predispuse să dezvolte orice tip de cancer legat de HPV, inclusiv cancerul cervical.

Vaccinarea HPV nu a fost recomandată pentru bărbați până în 2011

Adică la cinci ani după ce Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au recomandat seria de vaccinuri pentru fete. Vaccinul HPV este acum recomandat pentru toți adolescenții începând cu vârsta de 9 ani și poate fi administrat și adulților până la vârsta de 45 de ani.

Studiul a arătat că creșterea ratelor de vaccinare a fost în mare parte determinată de vaccinarea bărbaților, deși ratele de vaccinare la bărbați sunt încă mai mici decât la femei — aproximativ 36% comparativ cu 50% pentru grupa de vârstă 9-26 de ani.

„Vaccin HPV înseamnă prevenirea cancerului”, a concluzionat Dr. Glenn J. Hanna citată de NBC. Subliniind importanța vaccinării timpurii pentru prevenirea cancerelor legate de HPV.

Servicii de asistență medicală stomatologică sub anestezie generală pentru persoanele cu nevoi speciale, copii și adulți, din 1 iunie

Ministerul Sănătății anunță, în premieră, despre crearea Serviciului de asistență medicală stomatologică sub anestezie generală pentru persoanele cu nevoi speciale, copii și adulți, în condiții de staționar, care va fi funcțional începând cu 1 iunie curent.

Serviciul va acorda asistență stomatologică gratuită copiilor în cadrul Institutului Mamei și Copilului, Clinica „Emilian Coțaga”, iar adulților – în cadrul Institutului de Medicină Urgentă. Acesta va fi dotat cu toate resursele necesare pentru ca persoanele cu nevoi speciale să beneficieze de îngrijiri medicale de înaltă calitate.Implementăm politici eficiente pentru toți cetățenii și ne asigurăm astfel că nimeni nu este lăsat în urmă în ceea ce privește accesul la îngrijirea sănătății.