Anumite produse ar putea dăuna sănătății creierului, efecte ce pot fi resimțite mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Ce alimente nu sunt bune pentru creier?
Margarina
Margarina conține grăsimi trans, care au fost asociate cu un risc crescut de boli de inimă și alte probleme cronice de sănătate, printre care și efecte negative asupra creierului. Uleiurile vegetale din care se face margarina nu sunt solide la temperatura camerei; pentru a le solidifica, oamenii de știință din domeniul alimentar le schimbă chimic structura folosind un proces cunoscut sub numele de hidrogenare.
Aceasta implică expunerea uleiurilor la căldură ridicată, presiune mare, hidrogen gazos și un catalizator metalic. Hidrogenarea schimbă o parte dintre grăsimile nesaturate în grăsimi saturate, care sunt solide la temperatura camerei și, de asemenea, măresc durata de valabilitate a produsului. Din păcate, grăsimile trans se formează ca produs secundar. Un aport ridicat de grăsimi trans industriale a fost legat de un risc crescut de boli cronice. Din acest motiv, autoritățile sanitare sfătuiesc populația să limiteze consumul de margarină.
Alcoolul
Deși este puțin probabil ca un singur pahar de vin pe zi să facă rău creierului, alcoolul în exces afectează direct căile de comunicare ale creierului cu corpul. Cu cât bei mai mult, cu atât devine mai dificil să procesezi informații noi sau să îți amintești diverse lucruri din trecutul îndepărtat sau apropiat. Alcoolul te poate face, de asemenea, să te simți confuz sau deprimat.
În timp, pot apărea leziuni ale lobului frontal. Această zonă a creierului este responsabilă pentru controlul emoțional, memoria pe termen scurt și judecata, pe lângă alte roluri vitale. Abuzul cronic de alcool poate provoca, de asemenea, leziuni permanente ale creierului, ceea ce poate duce la sindromul Wernicke-Korsakoff, o tulburare cerebrală care afectează memoria.
Alimentele și băuturile cu zahăr
Dacă vrei să îți păstrezi mintea cât mai ascuțită pe măsură ce îmbătrânești, evită pe cât posibil alimentele și băuturile cu zahăr. Cercetările au arătat că persoanele care consumă băuturi îndulcite cu zahăr sunt mult mai susceptibile de a avea probleme cu memoria.
Unul studiu extins în care au fost analizate 23.245 de persoane a corelat consumul de zahăr cu depresia, constatând că un aport mare de zahăr a fost asociat cu o incidență mai mare a acestei afecțiuni. Studiile efectuate pe diabetici, pe termen lung, arată leziuni cerebrale progresive care duc la tulburări de învățare, memorie, viteză motorie și alte funcții cognitive. Expunerea frecventă la niveluri ridicate de glucoză diminuează capacitatea mentală, deoarece nivelurile mai mari de HbA1c au fost asociate cu un grad mai mare de contracție a creierului.
Băuturile cu îndulcitori artificiali
Dacă băuturile răcoritoare obișnuite nu sunt bune, atunci cele fără zahăr ar trebui să fie bune, nu? Răspunsul este „nu”, în cazul în care zahărul a fost înlocuit cu anumiți îndulcitori artificiali. Cercetările au descoperit că persoanele care beau un suc din comerț, acidulat și îndulcit, pe zi, au o probabilitate de aproape trei ori mai mare de a avea un accident vascular cerebral sau de a dezvolta demență. Oamenii de știință consideră că îndulcitorii artificiali pot fi responsabili pentru aceste efecte.
Un studiu recent a arătat că aportul de îndulcitori artificiali afectează în mod negativ activitatea microbiană intestinală care poate cauza o gamă largă de probleme de sănătate. Îndulcitorii artificiali analizați în studiu au fost în număr de șase, printre care unii extrem de des folosiți: aspartamul, sucraloza și zaharina.
Prăjelile
Oamenii care mănâncă multe alimente prăjite și procesate tind să se descurce mai greu la testele care măsoară abilitățile lor de gândire. Printre altele, aceste plăceri vinovate provoacă inflamații în organism, care pot deteriora vasele de sânge care alimentează creierul.
Gogoșile
Aceste delicii gastronomice sunt analizate separat, deoarece nu doar că sunt prăjite, dar sunt și încărcate cu zahăr, o combinație nefericită atunci când vine vorba de sănătatea creierului. Procesul de prăjire în baie de ulei și excesul de zahăr duc împreună la sporirea inflamației din corp. În plus, majoritatea gogoșilor conțin grăsimi trans, un alt ingredient de care creierul nu are nevoie pentru a-și menține sănătatea.
Untul și brânzeturile grase
Untul și brânzeturile grase conțin multe grăsimi saturate. Când vine vorba de sănătatea creierului, lactatele cu conținut scăzut de grăsimi sunt, în general, alegerea mai sănătoasă.
Sosurile din comerț
Multe dintre sosurile din comerț au cantități surprinzător de mari de sirop de porumb bogat în fructoză și alți aditivi, conservanți, potențatori de gust și coloranți. Nu este așa de grav dacă, o dată pe lună, mănânci un sos din comerț, dar e bine ca, pentru consumul obișnuit, să-ți prepari sosurile în casă. Sosurile sănătoase se prepară ușor, în funcție de preferințe și de felurile de mâncare preparate. Poți face acasă sosuri din combinații de ingrediente cum ar fi ulei de măsline, oțet de mere, sare și piper ori ulei presat la rece de floarea-soarelui, lămâie, ardei iute și sare sau iaurt simplu amestecat cu usturoi și ierburi aromatice.
