Dezastru ecologic de proporții. Sute de țestoase, delfini și balene au murit din cauza naufragiului din Sri Lanka

Dezastrul ecologic din Sri Lanka este cel mai grav din istorie, susțin experții din domeniul mediului, după ce o navă de marfă care transporta substanțe chimice a luat foc în largul coastei Sri Lanka și s-a scufundat în luna iunie. Până acum, aproape 200 de țestoaze și zeci de delfini au murit din cauza naufragiului, scrie The Guardian.

profimedia-testoasa moarta sri lanka

Substanțele toxice eliberate de pe navă au ucis 176 de broaște țestoase, 20 de delfini și patru balene, a declarat procurorul general adjunct, Madawa Tennakoon, la o primă ședință de judecată miercuri, în care este prezent căpitanul rus al navei MV X-Press Pearl, înregistrat în Singapore. Acesta nu a fost încă pus sub acuzare, într-un caz despre care experții de mediu spun că este cel mai grav dezastru ecologic din Sri Lanka.

Imagini video publicate de un post de televiziune local arată un număr impresionat de broaște țestoase moarte din cauza dezastrului. 

Nava înregistrată în Singapore a ars două săptămâni, înainte să înceapă să se scufunde în apropierea portului Colombo. O parte din carena navei s-a așezat pe fundul mării. Nava X-press Pearl transporta acid azotic, dar și alte substanțe chimice și produse cosmetice, înainte să ia foc. 

Oficialii din Sri Lanka sunt de părere că focul a fost provocat de o scurgere de acid azotic despre care echipajul știa deja de 10 zile. Operatorul din Singapore a confirmat că echipajul știa de scurgere, însă susține că acestuia nu i-a fost permis accesul în porturi din India și Qatar.

profimedia-balena moarta sri lanka
Debris of the container ship X-Press Pearl, Colombo, Sri Lanka - 20 Jun 2021
profimedia-dezastru ecologic sri lanka
Aftermath of Singapore-flagged container ship explosion
nava sri lanka
sri lanka
nava sri lanka
sri lanka
nava sri lanka
nava sri lanka

Vino la un atelier de Pilates în susținerea copiilor din programele CCF Moldova!

Sâmbătă, pe 3 mai, te invităm să transformi o dimineață obișnuită într-un gest extraordinar: o sesiune de pilates cu Adela Gavrilenco, co-fondatoarea rețelei BONNE Forme și Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova, care îți va aduce echilibru și va oferi speranță acolo unde e cea mai mare nevoie, pentru că atunci când ne mișcăm cu inimă, schimbăm vieți. Atelierul de pilates promite să fie o experiență memorabilă, plină de energie pozitivă, zâmbete și generozitate.

Acest atelier este despre sănătatea feminină, despre Pilates ca instrument de recuperare postnatală, de alinare a durerilor de spate și de restabilire a echilibrului dintre corp și minte. Alături de Valentina Nafornița, patroana CCF Moldova și clientă fidelă a studioului Pilates Bonne Forme, vei afla cum Pilatesul poate contribui la un stil de viață activ și echilibrat.

În cadrul atelierului, Adela Gavrilenco te va ghida în exerciții ce vizează:

  • Îmbunătățirea posturii și reducerea tensiunilor lombare;
  • Creșterea mobilității și flexibilității;
  • Recuperarea tonusului muscular după naștere;
  • Reglarea respirației și conectarea mai profundă cu propriul corp.

Ce te așteaptă la atelier?

  • O dimineață de reconectare și inspirație, în compania unor femei cu suflet frumos;
  • Gustări delicioase oferite de Zlotea Catering și un pahar de spumant;
  • O reducere de 10% la un abonament lunar BONNE Forme – pentru ca acest atelier să fie doar începutul călătoriei tale spre echilibru.

Dress code: ținută sport

Ora: 10:00

Durata: 3 ore

Adresa: Chișinău, str. Liviu Deleanu, 14C, Pilates Studio BONNE Forme, Buiucani

Preț de participare: 1500 lei
Toate fondurile colectate în cadrul atelierului sunt donate către susținerea familiilor cu posibilități reduse din programele CCF Moldova.

Locuri limitate!

Rezervă-ți locul ACUM, cu o donație de 1500 lei, accesând linkul: www.ccfmoldova.org/donatie menționând „Atelier”.

Pentru alte detalii și informații, sună la numărul de telefon: 079 986 142 sau trimite un e-mail la sorina.buclis@ccfmoldova.org.

Sportivii din R. Moldova au cucerit 13 medalii pentru Campionatul European de Haltere pentru seniori

În perioada 13 – 21 aprilie 2025, Chișinăul a găzduit Campionatul European de Haltere pentru seniori, un eveniment de amploare care a reunit 333 de sportivi din 40 de țăscrie.

Lotul național din Republica Moldova a încheiat competiția cu un palmares impresionant de 13 medalii, 4 de aur, 4 de argint și 5 de bronz. 

Printre performerii lotului național se numără:

  • Elena Erighina (categoria 81 kg) – campioană europeană, cu trei medalii de aur (smuls, aruncat, total – 242 kg);
  • Nisporeneanul Marin Robu (categoria 89 kg) – aur la smuls (173 kg), argint la aruncat (202 kg) și total (375 kg);
  • Ungheneanul Danu Secrieru (categoria 55 kg) – bronz la smuls (110 kg), argint la aruncat (135 kg) și total (245 kg);
  • Tudor Bratu (categoria 102 kg) – trei medalii de bronz (smuls – 176 kg, aruncat – 210 kg, total – 386 kg);
  • Ion Badanev (categoria 61 kg) – bronz la aruncat (152 kg) și locul IV la total (275 kg).


Aceste rezultate deosebite sunt rodul unei pregătiri riguroase, desfășurate sub coordonarea Antrenorului Emerit al Republicii Moldova, Sergiu Crețu, și susținute de echipa tehnică a Federației Naționale de Haltere, condusă de președintele Antonio Conflitti.

Pentru desfășurarea campionatului Ministerul Educației și Cercetării a alocat suma de 6.5 milioane de lei. 

Totodată, Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă cu privire la scutirea de taxe vamale a utilajului și inventarului sportiv care a fost folosit la Campionatul European de haltere, iar ulterior, halterele, podețele de antrenament și competiții vor fi distribuite gratuit în școlile sportive unde se practică proba halterele. 

În perioada următoare țara noastră va fi gazda a două competiții de anvergură:

  • Turneu ATP la tenis, echivalentul Campionatului Mondial printre seniori
  • Campionatul European de Judo, U23
  • Campionatul European de Rugby

Fântânile din țară, majoritatea poluate: 75% nu corespund normelor de calitate a apei

Aproape 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu respectă standardele de calitate a apei. Cele mai multe sunt poluate cu nitraţi şi bacterii periculoase. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău face doar verificări parțiale și recomandă oamenilor să fie responsabili şi să dezinfecteze fântânile din gospodării, scrie tvrmoldova.md.

ALEXANDRU NALBA, specialist Centru de Sănătate Publică, ANSPAm scos două căldări de apă, le-am vărsat. Acum, urmează conform cerinţelor operaţionale de prelevare a probelor de apă din fântână, urmează flambarea căldării, iar apoi scoatem o căldare cu apă şi prelevăm proba la indicatorii microbiologici în sticlă sterilă, după aia prelevăm probă la indicatori sanitaro-chimici.

Potrivit specialiştilor de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică, printre raioanele cu cele mai grave probleme la calitatea apei sunt raioanele Rezina, Râşcani, Călăraşi, Căuşeni.

LILIANA CARP, medic specialist, ANSPCauzele care conduc la această situaţie sunt în primul rând insalubritatea localităţilor. Lipsa sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în localităţile rurale care duce la infiltrarea apelor uzate în pânza freatică şi afectarea calităţii apei din fântânile publice. Acestea sunt de multe ori localizate fără coordonarea cu CSP şi sunt amplasate în apropierea grajdurilor, gunoiştilor, depozitelor.

De prin anii 80 e făcută fântâna şi o folosim de atunci. Apa e bună, o bem, o folosim pentru udat. -Mai faceţi dezinfecţie din când în când? – Facem în tot anul. Facem dezinfecţie cu clor, curăţă şi o las să pompeze mai mult, să ud şi apoi o folosesc.Cei mai mulţi localnici din Tohatin evită să folosească apa din fântâni. Apa pentru consum o iau de la rețea sau din magazine.Folosim apa din fântâni mai rar pentru că după cum cunoaştem, în Republica Moldova, calitatea apelor din fântâni nu este prea bună. Iată de ce o folosim doar pentru animale, dăm la păsări, la animale. Noi, din păcate o procurăm.

Apă consumăm din conductă. Pentru tot, pentru tot, din conductă. -Din fântâni luaţi apă? – Nu nu, fântână nu avem, nu ne folosim.Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică recomandă cetăţenilor să evite utilizarea fântânilor publice şi să se informeze asupra calităţii apei înainte de a o consuma. Totuşi, cei care dispun de fântâni în gospodărie, sunt îndemnaţi să le dezinfecteze o dată pe an.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVAPentru dezinfectarea fântânilor se folosesc substanțe pe bază de clor. Fântâna se acoperă cu un capac timp de șase ore. Apa poate fi folosită abia după dispariția totală a mirosului de clor și după verificarea calitatii intr-un laborator.Consumul apei contaminate ar putea duce la apariţia mai multor boli, hepatita, afectiuni gastrointestinale sau boli articulare. Potrivit ANSP, în Republica Moldova sunt aproape 45 de mii de fântâni iar peste 30 de mii sunt periculoase.

Doi bebeluși, salvați de medicii moldoveni
Articolul anterior
Un bebeluș de 4 luni a murit din cauza supraîncălzirii, în timp ce părinții săi petreceau la grătar
Articolul următor
Close menu