Medicul epidemiolog Angela Paraschiv: ,,Decizia de a nu se vaccina se arată în numărul zilnic de decese”

Republica Moldova are o acoperire vaccinală de doar 25%, fapt ce reprezintă un pericol major de răspândire în continuare a virusului SARS-CoV-2, anunță Ministerul Sănătății. Potrivit experților, riscul de infectare cu Covid-19 este de 11 ori mai mare în rândul persoanelor nevaccinate decât celor imunizate.

Medicii și experții în epidemiologie atenționează oamenii despre necesitatea respectării măsurilor de protecție și vaccinării împotriva COVID-19, în contextul răspândirii noilor tulpini ale virusului, foarte contagioase și periculoase. Mai multe detalii despre importanța imunizării oferă Angela Paraschiv, șefa Disciplinei de epidemiologie a Departamentului Medicină Preventivă al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Dna Paraschiv, până în prezent, în Republica Moldova peste 870 de mii de persoane și-au administrat doza completă de vaccinare. Această cifră reprezintă 25% din totalul populației. Mulți oameni încă ezită să facă acest pas. Ce le-ați recomanda? De ce este important să se vaccineze?

Vaccinarea este singura metodă eficientă care ne poate proteja de formele grave ale bolii și spitalizare. Cu cât mai multe persoane se vaccinează, cu atât mai mult se reduce riscul de transmitere a virusului SARS-CoV-2. Pentru a opri pandemia COVID-19, este necesar să fie vaccinată cel puțin 70% din populația țării noastre. Prin vaccinare ne protejăm nu doar pe noi, dar și pe cei din jurul nostru: membrii familiei, colegi, rude. Îi îndemn pe toți să aibă încredere în siguranța vaccinurilor. Acestea deja și-au dovedit eficacitatea după administrarea a peste 7 miliarde de doze la nivel mondial. 

Mulți dintre cei care încă nu s-au imunizat spun că le este frică de posibilele efecte secundare ale vaccinurilor asupra sănătății. Cât de sigur este vaccinul împotriva COVID-19?

Nici un preparat biologic nu poate fi introdus pe piața farmaceutică, dacă nu a trecut toate etape de dezvoltare și nu a fost dovedită siguranța lui. Vaccinurile împotriva COVID-19 nu sunt o excepție. Toate vaccinurile au trecut prin etape de testare și evaluare mult mai riguroase decât alte medicamente. La moment, sunt circa 300 de vaccinuri aflate în testarea preclinică sau clinică, dar nu toate sunt aprobate pentru vaccinarea în masă a populației. Ajung doar cele care s-au dovedit a fi sigure și eficiente. În prezent, în Republica Moldova și în țările vecine, se atestă o creștere semnificativă, nu doar a numărului de infectări, dar și de decese. În ultima perioadă de timp, țara noastră înregistrează 30-40 de decese pe zi din cauza complicațiilor provocate de COVID-19. Oamenii trebuie să înțeleagă că vaccinarea îi protejează de formele grave, spitalizare și deces. 

De ce este important să ne vaccinăm într-un număr atât mai mare?

Virusul SARS-CoV-2 este un microorganism care nu poate trăi în afara organismului uman. Pentru a se păstra ca specie, el are nevoie să se multiplice și să utilizeze resursele metabolismului uman. În afara organismului, virusul nu se multiplică și dispare în câteva zile – în medicină îi spunem microorganism parazit, care trăiește din contul omului. Aceste condiții prielnice sunt create de persoana care nu are anticorpi față de virusul SARS-CoV-2, adică nu este vaccinată și nu a suportat boala anterior. Cu cât mai mulți oameni sunt nevaccinați, cu atât mai ușor virusul găsește o nouă victimă pentru existența sa. Dacă ne vom vaccina într-un număr suficient pentru a nu permite trecerea lui de la o persoană la alta, virusul nu va putea ataca, iar răspândirea acestuia se va reduce până vom elimina circulația acestuia definitiv.

Vaccinurile au fost dezvoltate în baza variantei inițiale a virusului SARS-CoV-2 depistată în China. Rezultatele studiilor clinice au demonstrat eficiența vaccinurilor care variază de la 67% până la 96%, în funcție de tipul vaccinului. Apariția mutațiilor noi ale virusului au determinat schimbări la nivelul proteinei S-Spike de pe suprafața virusului, care stă la baza producerii vaccinului. Dar în toate variantele noi apărute până acum, aceste schimbări nu au dus la scăderea semnificativă a eficacității vaccinurilor. Pentru Republica Moldova a fost determinată eficacitatea de 90,47%. Virusul suferă mutații noi atunci când are posibilitatea de a se transmite intens în rândul populației. La moment, ne aflăm în perioada de transmitere comunitară foarte intensă. Astfel, virusul va suferi iar mutații, ceea ce va determina un nou val la nivel mondial. Cu cât mai multe mutații survin la nivel de virus, cu atât mai mult se reduce eficacitatea vaccinurilor. Pentru a evita acest fenomen, este necesar să se vaccineze cât mai multe persoane. Citește interviul integral pe msmps.gov.md.

De ce răcim atât de des: Virusurile le dau bătăi de cap cercetătorilor

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente. Un studiu recent sugerează o posibilă legătură între diversificarea virusurilor pe Pământ și radiațiile cosmice provenite de la supernove antice, scrie evz.ro.

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente

Conform cercetărilor efectuate de Caitlyn Nojiri de la Universitatea din California Santa Cruz, acum aproximativ 2,5 milioane de ani, în perioada în care o supernovă ar fi emis raze cosmice care au ajuns pe planeta noastră, diversitatea virusurilor în Lacul Tanganyika a cunoscut o creștere semnificativă.

Radiațiile cosmice generate de exploziile de supernove ar putea influența procesele de pe planetă, chiar dacă viața continuă să evolueze independent de acestea. Sistemul solar nostru se află într-o regiune cunoscută sub numele de Bula locală, caracterizată printr-o densitate stelară scăzută.

Zona în care se află sistemul solar a fost generată de mai multe explozii de supernove, evenimente care au intensificat semnificativ radiațiile care au ajuns pe Pământ. Echipa condusă de Nojiri a extras carote din sedimentele marine pentru a căuta urme de fier-60, un izotop produs în urma exploziilor de supernove, care ajunge pe Pământ atunci când traversează norii de resturi stelare.

Ce au descoperit cercetătorii

Analizând datele, cercetătorii au identificat două perioade distincte în care s-au depus fier-60: una cu aproximativ 6,5-8,7 milioane de ani în urmă și alta cu 1,5-3,2 milioane de ani în urmă. Studiul a corelat vârful de fier-60 din perioada mai recentă cu o explozie de supernovă provenind probabil dintr-un grup stelar specific, Scorpius-Centaurus sau Tucana-Horologium.

Oamenii de știință au făcut simulări pentru a analiza impactul exploziei de supernovă asupra Pământului, concluzionând că planeta noastră a fost expusă radiațiilor cosmice intense timp de aproximativ 100.000 de ani.

Interacțiunea dintre evenimentele cosmice și Terra

Experimentele ulterioare sugerează că aceste radiații ar putea influența ADN-ul, având un potențial efect asupra evoluției.

Chiar dacă nu există dovezi directe care să lege diversificarea virusurilor de radiațiile provenite de la supernova, cercetările au documentat o creștere a diversității acestor microrganisme în perioada respectivă. Acest studiu subliniază interacțiunea complexă dintre evenimentele cosmice și dezvoltarea vieții pe Terra.

Babesioză, o boală parazitară periculoasă, confirmată pentru prima dată în R. Moldova

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează despre înregistrarea unui caz de import de babesioză (boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor), în Republica Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cazul a fost confirmat în Laboratorul Național de Referință în Infecții Asociate Asistenței Medicale și Rezistența la Antimicrobiene, Infecții Bacteriene și Parazitoze al ANSP, la o femeie originară din Irlanda, cu reședința temporară în Republica Moldova.

Persoana, în vârstă de 38 de ani, prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare. În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că, în luna ianuarie, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană. Babesioza poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze. Deoarece bolnava a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, femeia a fost diagnosticată cu malarie. În legătură cu aceasta, probele de sânge au fost expediate în laboratorul ANSP pentru confirmarea diagnosticului primar. În rezultatul investigației, s-a stabilit că este un caz de babesioză.

În prezent, femeia beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.

Menționăm că acesta este primul caz de babesioză înregistrat pe teritoriul țării.

Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

Pentru a stabili diagnoza, se examinează frotiurile de sânge în scopul detectării prezenței parazitului Babesia în interiorul globulelor roșii. Deoarece aspectul parazitului este foarte asemănător cu Plasmodiul falciparum, adesea acesta este confundat cu ultimul, boala fiind greșit considerată drept malarie tropicală. La fel, pentru diagnostic, pot fi utilizate testele serologice și moleculare.

Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.

Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de antiprotozoice, antibiotice și medicamente antimalarice.

Măsurile de prevenție includ:

  • evitarea expunerii la căpușe – aceste insecte se găsesc cel mai frecvent în zone cu vegetație abundentă, precum pădurile, zonele cu iarbă înaltă și tufișurile; dacă locuiți sau petreceți timp în astfel de zone, încercați să vă deplasați pe potecile bine amenajate și să evitați contactul cu vegetația deasă;
  • purtarea de haine care acoperă pielea și utilizarea unui repelent pentru căpușe – dacă totuși nu puteți evita zone precum cele descrise mai sus, asigurați-vă că purtați îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi) și că aplicați pe piele un repelent pentru insecte;
  • verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber – căpușele pot fi extrem de dificil de observat și este important să inspectați cu atenție scalpul, gâtul, axilele, zonele inghinale și în spatele genunchilor; nu ezitați să cereți ajutorul unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu accesibile;
  • îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor – în cazul în care găsiți o căpușă pe corp, trebuie să o eliminați cât mai curând posibil; folosiți o pensetă cu vârf ascuțit pentru a apuca căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus; după eliminarea căpușei, dezinfectați zona mușcăturii cu alcool.

ANSP recomandă, în cazul când reveniți dintr-o călătorie din zone tropicale și prezentați semne de boală, evitați autotratamentele și adresați-vă la medic!

Adevărul despre plicurile de ceai: Ce au descoperit în ele oamenii de știință

Plicurile de ceai conțin sute de urme genetice de la gândaci, păianjeni sau muște, spune un studiu realizat în Germania. De exemplu, într-un singur plic de ceai verde cercetătorii au descoperit rămășițe de la 400 de specii, scrie digi-world.tv.ro.

La fel cum oamenii lasă urme de salivă sau de piele peste tot pe unde merg, așa fac și aceste specii. Oamenii de știință germani au analizat 40 de probe de ierburi uscate găsite la vânzare în magazine: mușețel, ceai verde, mentă și chiar pătrunjel. Și au descoperit rămășițe de la 1.200 de specii diferite. Adunate, peste 3.200 de nevertebrate.

Printre ele se numără muște, purici, păianjeni, gândaci sau fluturi. Toate acestea s-au așezat ori au consumat din frunze înainte să fie culese, se arată în studiu.

Plantele au fost uscate fără să fie spălate și apoi mărunțite, iar probele de ADN s-au împrăștiat peste toată cantitatea de ceai. Experții spun că din urmele găsite pot să afle informații esențiale despre locul în care au fost crescute plantele și dacă au fost tratate cu pesticide, precum și despre relația dintre plante și insecte.

O femeie de 36 de ani, lovită pe o trecere de pietoni din centrul Capitalei
Articolul anterior
Ion Ceban l-a desemnat pe Fadei Nagacevschi drept viceprimar al Chișinăului
Articolul următor