O catedrală din Kiev a fost transformată în centru de vaccinare

Hermès a devenit cea mai valoroasă casă de lux din lume, depășind cu puțin LVMH. Din cauza declinului brusc generat de vânzările trimestriale dezamăgitoare, brandul condus de Bernard Arnault a alunecat pe locul doi, scrie hotnews.ro

Capitalizarea LVMH se ridică în prezent la 245 miliarde de euro, în timp ce a lui Hermès (-0,9% la 2.328 de euro) este de 246 miliarde de euro, scrie Il Sole 24 Ore, citat de Rador Radio România.

Baza de clienți extrem de bogați, exclusivitatea mărfurilor și producția strict controlată au permis casei de modă franceze Hermès, producătoare a faimoaselor genţi model Birkin, să facă față recentei încetiniri a sectorului de lux – care a fost afectat de regresul economiei chineze și a tarifelor americane – mai bine decât rivalii săi.

O exclusivitate s-a reflectat și pe piață: acțiunile se tranzacționează la 50 de ori câștigul, un multiplu mult mai mare decât orice alt brand de lux.

Astfel, Hermès a redus treptat decalajul de valoare de piață față de rivalul francez LVMH (Moët Hennessy – Louis Vuitton), deținut de Bernard Arnault.

Producătorul genţilor Kelly și Birkin „se bucură probabil de cea mai mare putere de stabilire a prețurilor, datorită dezirabilității de neegalat a mărcii sale”, potrivit Barclays, care spune că marca nu va trebui să crească prețurile la fel de mult ca rivalii pentru a compensa impactul taxelor lui Trump asupra marjelor sale de profit.

Mai mult, în timp ce Bernard Arnault a transformat grupul LVMH într-o companie cu peste 80 de mărci, producând genți, bijuterii și băuturi spirtoase de ultimă generație, Hermès a rămas un grup cu o singură marcă.În 2010, Arnault a achiziționat o acțiune în companie, sperând să o aducă în regatul său, însă avansurile i-au fost respinse de consiliul de administrație de la Hermès.

Fostul preşedinte peruan Ollanta Humala, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat marţi la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani în scandalul de corupţie legat de gigantul brazilian al construcţiilor Odebrecht, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Ollanta Humala este al doilea dintre cei patru foşti preşedinţi peruani care a fost implicat în această vastă afacere care a dus după gratii zeci de lideri politici şi de afaceri din America Latină.

Condamnarea survine la mai bine de trei ani de la începutul procesului împotriva lui Humala, care a condus Peru din 2011 până în 2016. Apărarea a indicat imediat că va ataca decizia.

Soţia lui Ollanta Humala, Nadine Heredia, urmărită şi ea în acest dosar, a fost condamnată de asemenea la 15 ani de închisoare. Absentă la audiere, judecătorul a dispus arestarea acesteia.

În octombrie 2024, un alt fost preşedinte peruan Alejandro Toledo, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnat luni de un tribunal din Lima la 20 de ani şi şase luni de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani în scandalul gigantului din domeniul construcţiilor Odebrecht.

Potrivit procurorilor, fostul preşedinte peruan (2001-2006) a luat mită 35 de milioane de dolari de la compania cunoscută anterior sub numele de Odebrecht, în schimbul acordării unui contract pentru construirea drumului care leagă acum coasta de sud a Peru de o zonă amazoniană din vestul Braziliei.

El a susţinut că este nevinovat după dezvăluirile făcute în 2016 de grupul brazilian justiţiei americane despre un vast sistem regional de corupţie vizând obţinerea de contracte publice.

În acest dosar au fost implicați alți doi președinți din Peru, Pedro Pablo Kuczynski (2016-2018) şi Alan Garcia (2006-2011), care s-a sinucis în 2019, când era pe punctul de a fi arestat în legătură cu acest caz.

Preşedintele Volodimir Zelenski a răspuns marţi unor declaraţii făcute de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia, scrie news.ro

Witkoff s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg.Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat luni la Fox News că acordul de pace va include o reglementare a „aşa-numitelor cinci teritorii”, fără a preciza despre ce anume este vorba.

Anterior, într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a spus că „cea mai mare problemă în acest conflict sunt aşa-numitele patru regiuni”, dar când a început să le enumere, a enumerat cinci: „Donbas, Crimeea, Luhansk şi alte două”.

Unele declaraţii ale emisarului preşedintelui SUA cu privire la soluţionarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina au atras însă critici la Casa Albă şi în rândul republicanilor, inclusiv din partea trimisului lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul Keith Kellogg, potrivit Reuters, citată de News.ro.

„În ceea ce priveşte teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparţin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi ştiţi că, pentru noi, acestea sunt linii roşii – a recunoaşte orice teritoriu ocupat temporar ca fiind nu ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanţii în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa, relatează Interfax-Ucraina.