„The Economist” a ales țara anului 2021. Republica Moldova, printre finaliste

Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru pacea şi securitatea internaţională, a motivat, vineri, preşedintele american Donald Trump dorinţa sa de a anexa acest teritoriu autonom danez din regiunea arctică. Președintele american a susținut că în zonă se află nave ruseşti sau chineze pe care Washingtonul nu le poate lăsa în „grija” Danemarcei sau a altcuiva, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

„Avem nevoie de Groenlanda şi este foarte important pentru securitatea internaţională. Trebuie să avem Groenlanda (…) Nu vorbim despre pace pentru Statele Unite, ci vorbim despre pacea mondială”, a indicat Donald Trump, la câteva ore după ce vicepreşedintele său, JD Vance, a sosit în Groenlanda într-o vizită criticată de autorităţile acestui teritoriu.

„Dacă privim căile navigabile, sunt peste tot nave chinezeşti şi ruseşti (…) Nu ne putem baza pe Danemarca sau pe altcineva să aibă grijă de această situaţie”, a justificat el.

Ideea lui Trump de a anexa Groenlanda – el sugerând cumpărarea acesteia, dar într-o declaraţie din ianuarie nu a exclus nici posibilitatea de a recurge la forţa militară – este respinsă pe scară largă de politicieni şi de populaţia locală.

Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca, iar 85% dintre ei nu doresc ca insula să intre în componenţa SUA, potrivit unui sondaj recent.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran.

Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.

Un seism extrem de puternic s-a produs vineri în Myanmar, fiind resimţit puternic și în Thailanda și chiar în China. La Bangkok, capitala Thailandei, s-a produs o panică generală și au fost înregistrate pagube majore.

Pe rețelele sociale s-au viralizat mai multe filmări cu un zgârie nori aflat în construcție care se prăbușește în urma cutremurului. De altfel, clădirile din Bangkok nu sunt proiectate pentru cutremure puternice.

De asemenea, există mai multe filmări cu piscinele aflate deasupra hotelurilor care se revarsă pe stradă, în timp ce turnurile se zguduie puternic.

Un zgârie nori aflat în construcție s-a prăbușit în urma cutremurului, în capitala Thailandei. Potrivit BBC, există temeri că mai mulți muncitori au fost prinși sub dărâmături. În filmările făcute de martori pot fi văzuți muncitori îngroziți fugind din zona clădirii prăbușite.

Zguduituri puternice au fost resimţite şi în Thailanda vecină, provocând panică la Bangkok, unde birourile şi magazinele au fost evacuate, iar circulaţia trenurilor pe unele linii de metrou a fost oprită.

Armata ucraineană pierde treptat controlul asupra teritoriului ocupat anul trecut în regiunea rusă Kursk, dar desfășoară în paralel o incursiune în regiunea rusă învecinată Belgorod, confirmă bloggeri militari citați vineri de Reuters.

Spre deosebire de ofensiva lansată în august anul trecut în Kursk, cea desfășurată acum în Belgorod este mai puțin mediatizată, ambele tabere păstrând în mare parte tăcerea la nivel oficial. Astfel, nici Moscova și nici Kievul nu au confirmat relatările despre lupte care ar fi ajuns în partea rusă a frontierei, iar în urmă cu zece zile Ministerul rus al Apărării afirma că a zădărnicit tentative ucrainene de a străpunge granița în Belgorod, scrie G4media.

Mai mulți bloggeri militari ruși au fost însă unanimi vineri în estimarea că trupe ucrainene sunt într-adevăr în interiorul acestei provincii și duc acolo lupte împotriva celor ruse.

Astfel, blogul militar Rybar, cu 1,3 milioane de urmăritori, afirmă că sunt în desfășurare lupte grele în satul Popovka, iar cele două tabere se atacă reciproc cu drone.

De asemenea, canalul de Telegram „Doi Maiori” scrie despre „operațiuni defensive” desfășurate de armata rusă în Belgorod. „Se execută constant foc asupra concentrărilor de trupe ale forțelor armate ucrainene, dar inamicul încă are un potențial ofensiv semnificativ în această direcție și nu a abandonat planurile pentru noi străpungeri, inclusiv în noi sectoare ale frontului”, explică analiza acestui blog.

Potrivit unui al treilea blog militar rus, denumit „Arhangelul Spețnaza”, au loc lupte în provincia Belgorod de asemenea în satul Demidovka și soldați ucraineni sunt încercuiți acolo, transmite Agerpres.

Nu este clar scopul acestei noi incursiuni ucrainene peste graniță, o ipoteză fiind încercarea de a dispersa trupele ruse care încearcă să recupereze în provincia vecină Kursk întreg teritoriul care se mai află sub control ucrainean. Potrivit blogului Rybar, armata rusă a mutat deja trupe din Kursk pentru a consolida apărarea în Belgorod.

Aici trupele ucrainene par să fi pătruns 3-4 kilometri peste graniță după ce au străpuns o primă linie defensivă a armatei ruse în Belgorod, afirmă un analist militar al centrului finlandez Black Bird Group, Emil Kastehelmi, care consideră însă improbabil ca armata ucraineană să poată reuși o străpungere semnificativă pe acel sector și să amenințe orașe ori rute logistice rusești importante.

„Ucrainenii ar putea, teoretic, să ocupe mai multe sate în zona de graniță, dar aceasta nu înseamnă o străpungere, ar fi mai degrabă un mic succes tactic, în direcția Demidovka nu se poate obține mult la nivel strategic sau operațional”, explică analistul citat.

Spre deosebire de ofensiva lansată în Kursk, acum, în cea din Belgorod, „s-a cam pierdut elementul surprizei, iar prezența rusă în zonă este suficient de puternică pentru a putea desfășura măcar operațiuni defensive cât de cât de succes”, mai estimează Emil Kastehelmi.

În acest timp, pe frontul din Kursk, Ministerul rus al Apărării a susținut vineri că trupele sale au recuperat satul Gogolevka, una dintre cele câteva localități încă aflate sub controlul armatei ucrainene din cele circa o sută pe care aceasta le ocupase în august. De partea sa, Statul Major ucrainean a susținut tot vineri că în ultimele 24 de ore unitățile ucrainene au respins 18 asalturi rusești în Kursk.

Conform hărților de front ale portalului ucrainean de analiză militară DeepState, trupele ruse au recuperat doar o parte din satul Gogolevka, iar trupele ucrainene mai controlează o suprafață de sub 80 de kilometri pătrați în Kursk, într-o zonă din vecinătatea graniței ruso-ucrainene

Ocupând inițial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătrați, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor rusești, sprijinite și de trupe nord-coreene. De la începutul lunii martie pierderile ucrainene s-au accelerat în urma unei contraofensive ruse puternice, unitățile ucrainene pierzând inclusiv controlul asupra orașului Sudja, cea mai importantă poziție pe care o ocupaseră în Kursk.

Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial și singurul succes militar al Kievului în precedentele 18 luni de război, deși armata ucraineană nu a reușit să ajungă la centrala nucleară Kursk și nici să forțeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat că prin ocuparea unei porțiuni de teritoriu rus ar fi putut avea o monedă de schimb la eventuale negocieri de pace cu Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat luna aceasta provincia Kursk, încercând astfel să transmită un semnal de încredere că aceasta ar putea fi recucerită complet în curând.