Noul regulament UE, privind substanțele chimice, interzice folosirea anumitor pigmenți pentru tatuaje colorate. De pe 4 ianuarie 2022, iubitorii de tatuaje nu-şi vor mai putea face desene în culori, cu galben, roșu, portocaliu sau nuanţe de maro.
Corpurile pot fi decorate cu tatuaje, dar numai cu cerneală alb-negru. Motivul este simplu: aceste două culori nu conțin izopropanol, ingredient care este adăugat în cerneala colorată pentru a o steriliza și pe care UE l-a interzis, scrie Corriere della Sera.
Regula i-a nemulțumit pe mulți artiști tatuatori. Munca lor depinde de cine le furnizează materia primă. Cei aproximativ 4.000 de producători au avut la dispoziție un an pentru a se adapta noilor reglementări.
„Regulile sunt prea complicate pentru furnizorii noștri, nu vom mai putea lucra”, se plâng artiștii de tatuaje.
Tatuajele nu mai sunt un produs de nișă. 12% dintre cetățenii UE au un tatuaj. În Germania, potrivit unui sondaj din 2019 al Institutului Ipsos, unul din cinci persoane este tatuat. În Italia sunt 7 milioane de persoane tatuate, iar printre tineri procentul se ridică la 30%. 60% dintre cei care și-au făcut tatuaj au avut o reacție adversă. S-a constatat că 10% dintre cernelurile pentru tatuaje sunt contaminate cu bacterii. 90% dintre tușuri conțin crom hexavalent, un cancerigen cunoscut.
Cadou de o cruzime extremă, primit de mamele soldaților ruși morți în Ucraina
Un gest al oficialilor ruși a stârnit indignare și controverse. În regiunea Murmansk, reprezentanți ai partidului de guvernământ Rusia Unită au oferit mamelor soldaților ruși uciși în Ucraina mașini de tocat carne drept cadou de Ziua Internațională a Femeii, scrie evz.ro.
Cadoul a fost însoțit de flori și mesaje de mulțumire pentru „tăria de caracter” a mamelor, dar a fost perceput de mulți ca fiind cinic și lipsit de sensibilitate.
Gest „rușinos” și „nepotrivit”
Expresia „mașină de tocat carne” este adesea folosită pentru a descrie tacticile brutale ale armatei ruse pe front, unde soldații sunt trimiși în valuri succesive, cu pierderi masive.
Criticii au calificat acest gest drept „rușinos” și „nepotrivit”, subliniind ironia amară a situației.
Oficialii locali au încercat să justifice cadourile, afirmând că acestea au fost oferite la cererea unei mame care avea nevoie de un astfel de aparat, potrivit Guardian.
Acest incident reflectă tensiunile și pierderile umane semnificative din războiul din Ucraina, dar și modul în care autoritățile ruse gestionează relația cu familiile soldaților căzuți.
Estimările privind pierderile rusești în războiul din Ucraina variază semnificativ în funcție de sursă.
Potrivit unor rapoarte recente, numărul soldaților ruși uciși este estimat la peste 95.000, conform Mediazona și BBC, care au utilizat date publice precum necrologuri și rapoarte locale.
Alte surse, precum Ministerul Apărării al Ucrainei, sugerează că pierderile totale, incluzând răniții, depășesc 860.000.
Este important de menționat că cifrele exacte sunt dificil de verificat, iar estimările diferă în funcție de metodologiile utilizate.
Pierderile ucrainienior
Potrivit unui raport confidențial din 2024, pierderile militare ale Ucrainei sunt estimate la aproximativ 80.000 de soldați uciși și 400.000 răniți.
În ceea ce privește victimele civile, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a verificat peste 12.600 de decese civile până în ianuarie 2025.
Un șofer, prins drogat la volan, a vrut să mituiască polițiștii cu o mie de lei pentru a scăpa de pedeapsă
Astăzi, pe strada Mihail Kogălniceanu din capitală, un bărbat de 52 de ani care conducea un Jaguar a fost oprit de polițiștii Direcției Patrulare Centru a INSP pentru condus neuniform, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Comportamentul său suspect a determinat agenții să-l supună unui test antidrog la Dispensarul Republican de Narcologie, unde a fost confirmată prezența amfetaminei în organism.
În încercarea de a scăpa de sancțiuni, bărbatul a lăsat 1000 de lei în mașina de serviciu a polițiștilor, însă acest gest nu a făcut decât să-i agraveze situația.
Acum el este cercetat atât pentru conducerea sub influența substanțelor interzise, cât și pentru tentativă de corupere a unui funcționar public.
Alarmant! Zonele de pe Pământ cu temperaturi insuportabile pentru oameni s-ar putea tripla în acest secol
Oamenii de știință avertizează că suprafața terestră expusă la temperaturi insuportabile pentru oameni s-ar putea tripla până la sfârșitul acestui secol, potrivit Science Alert. Dacă încălzirea globală depășește pragul de 2 °C peste nivelurile preindustriale, regiunile afectate de căldură extremă ar putea deveni de nelocuit, punând în pericol viețile a miliarde de oameni, scrie digi24.ro.
Dacă omenirea reușește să atingă obiectivul climatic stabilit prin Acordul de la Paris, temperatura medie globală va fi cu 2 grade Celsius mai mare decât nivelurile preindustriale până la sfârșitul acestui secol. Chiar și în acest scenariu, oamenii vor avea tot mai puține locuri locuibile pe planetă, avertizează cercetătorii. Temperatura medie globală a crescut deja cu 1,5 °C față de nivelurile preindustriale, acest prag fiind atins anul trecut. O creștere suplimentară de doar 0,5 °C ar putea avea efecte dramatice.
„Descoperirile noastre arată consecințele potențial mortale ale unei încălziri globale de 2 °C”, afirmă Tom Matthews, climatolog la King’s College din Londra. Potrivit noilor studii, suprafața terestră unde temperaturile sunt prea ridicate chiar și pentru un adult sănătos s-ar putea tripla.
Acest lucru înseamnă că o suprafață echivalentă cu dimensiunea Statelor Unite ar deveni greu de locuit. Pentru persoanele de peste 60 de ani, care sunt mai vulnerabile la căldura extremă, zona periculoasă s-ar extinde la aproximativ 35% din suprafața terestră a globului, față de 21% în prezent. „La aproximativ 4 °C de încălzire peste nivelurile preindustriale, căldura necompensabilă pentru adulți ar afecta aproximativ 40% din suprafața terestră, iar doar regiunile de latitudine înaltă și cele mai reci dintre latitudinile medii ar rămâne neafectate”, explică Matthews. Expunerea la temperaturi extreme pune în pericol capacitatea organismului uman de a regla temperatura internă. Deși transpirația și oboseala sunt semne de disconfort termic, există praguri mult mai grave. Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului de căldură necompensabilă, care apare atunci când organismul primește mai multă căldură decât poate elimina. Acest lucru este întâlnit frecvent în condiții extreme, precum cele în care lucrează pompierii sau sportivii care poartă echipamente grele. Însă, pe măsură ce temperaturile cresc, aceste situații devin din ce în ce mai frecvente în timpul valurilor de căldură, în special în regiunile ecuatoriale. În ultimii ani, zone precum Golful Persic/Arabian, Câmpia Indo-Gangetică, sudul SUA, Mexic și Australia au înregistrat episoade de căldură extremă care depășesc chiar și limitele de suportabilitate pentru adulții tineri.
Mai grav este fenomenul de căldură insuportabilă, care poate fi fatală. În acest studiu, acest prag a fost definit ca atingerea unei temperaturi interne a corpului de 42 °C în șase ore sau mai puțin. Dacă temperatura globală crește cu 2 °C peste nivelurile preindustriale, astfel de praguri vor fi depășite în anumite regiuni, afectând în special persoanele peste 60 de ani.
„Pragurile de căldură insuportabilă, care până acum au fost depășite doar pentru perioade scurte de timp și doar pentru adulții mai în vârstă, sunt susceptibile să apară chiar și la adulții mai tineri”, avertizează Matthews. Dacă încălzirea globală atinge 4-5 °C peste nivelurile preindustriale, raportul concluzionează că temperaturile extreme vor deveni un pericol pentru persoanele de orice vârstă, în special în regiunile tropicale, unde trăiește peste 40% din populația lumii.
„În astfel de condiții, expunerea prelungită în aer liber – chiar și la umbră, cu briză puternică și hidratare adecvată – poate duce la insolație fatală. Aceasta marchează o schimbare majoră în riscul de mortalitate cauzat de căldură”, adaugă Matthews. Pentru a evita cele mai grave scenarii, cercetătorii susțin că este esențială reducerea emisiilor de carbon și protejarea ecosistemelor care absorb dioxidul de carbon. Totuși, Matthews subliniază că trebuie să ne pregătim și pentru un viitor în care, în multe regiuni ale lumii, expunerea în aer liber ar putea deveni un pericol pentru sănătate. „Pe măsură ce tot mai multe regiuni de pe planetă vor avea temperaturi externe incompatibile cu fiziologia umană, va fi esențial ca oamenii să aibă acces sigur la medii mai răcoroase pentru a se proteja de căldură”, concluzionează el.
