Maia Sandu, despre amintirile din copilărie, părinți, săniuș și grijile unui președinte

Președinta a vizitat Circul din Chișinău, unde a fost finalizată prima etapă de restaurare. „Pentru mulți dintre noi, circul înseamnă magie și bucuria copilăriei și ne-am dori foarte mult ca și copiii de azi să se poată bucura de spectacole. Din 1982, când a fost construită, această clădire a fost pentru chișinăuieni și un motiv de mândrie, pentru că era o adevărată capodoperă arhitecturală”, a menționat Președinta. 

Președinta Maia Sandu a mai punctat că, din păcate, mai multă vreme ușile Circului au fost închise, însă, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, autoritățile au reușit să facă primul pas spre a le redeschide. Șefa statului și-a manifestat recunoștința față de Uniunea Europeană, care a asigurat cele peste 2 milioane de euro pentru lucrările urgente – reparația cupolei și acoperișului și consolidarea pereților-cortină și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru realizarea lor.

„Așteptăm cu nerăbdare ziua în care această clădire va străluci, din nou, în inima capitalei și în inimile celor mici”, a mai afirmat șefa statului.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că Rusia „vrea să incite” pe tema românilor din Republica Moldova şi a afirmat că limba moldovenească a fost „o invenţie” a Rusiei, potrivit Agerpres.

Marcel Ciolacu FOTO Facebook

Premierul a fost întrebat de jurnalişti cum răspunde unor declaraţii făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, care l-a criticat după ce a făcut referiri la românii care trăiesc în Republica Moldova şi l-a acuzat de „imixtiune” în treburile Republicii Moldova.

„În primul rând, nu mai există limbă moldovenească. Limba moldovenească a fost o invenţie a Rusiei şi, pe urmă, cu ajutorul celor care conduceau Ucraina şi cu ajutorul celor care conduceau Republica Moldova, au impus o limbă inventată, limba moldovenească. În acest moment, atât statul ucrainean, cât şi statul Republica Moldova au zis foarte clar că nu există altă limbă decât limba română”, a spus Marcel Ciolacu.

 El a adăugat că „pe teritoriul Republicii Moldova există cetăţeni moldoveni de origine română” şi că în România „există cetăţeni români de etnie maghiară” care „sunt minoritari în România, dar sunt cetăţeni români”.

„Cetăţenii moldoveni de origine română sunt majoritari în Republica Moldova, ăsta este adevărul. Că vor să incite, asta fac de când există Federaţia Rusă şi noi ne ştim lecţia foarte bine cu ei”, a spus premierul.

Nu este pentru prima dată când Rusia incită pe această temă. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis un mesaj la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, care „a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti”.

„Moldova este o ţară cu o istorie şi o cultură bogată şi străveche. Formarea statalităţii sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state şi limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conţine termenul ‘pământ moldovenesc’ datează din 1360. Formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicţionar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească”, a afirmat oficialul de la Moscova, cu această ocazie.

„Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă. Este o dovadă ştiinţifică solidă şi de netăgăduit, de dincolo de secole, că aşa-zisa limbă „moldovenească” nu există. Există doar limba română”, a replicat Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE român, într-un mesaj transmis AGERPRES. 

Sportivul Centrului Sportiv de pregătire a Loturilor Naționale Radu Lefter a devenit campion european în cadrul Campionatul European de Lupte rezervate vârstei sub 23 de ani.

Foto: gov.md

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, Radu Lefter a cucerit medalia de aur după ce a trecut în ultimul act al categoriei de greutate de până la 97 kg de Soslan Dzhagaev, care a evoluat la competiția continentală de la Baku sub drapel neutru.

La ediția din acest an a Campionatului European U-23, Radu Lefter i-a mai învins pe grecul Angelos Kouklaris (11-0) și georgianul Merab Suleimanishvili (14-4).

Cu această victorie, Radu Lefter și-a trecut în palmares primul titlu continental la categoria de vârstă sub 23 de ani, după ce în 2021 și 2022 a devenit vicecampion european.

Lotul național de lupte libere a mai obținut două distincții de bronz prin Maeștrii în sport Serghei Cîlcic (65 kg) și Constantin Chirilov (70 kg), care au completat podiumul de premiere în categoriile lor de greutate.

Aproape de a obține o medalie de bronz a fost și Marius Retco care a cedat în faza finală și s-a clasat pe locul cinci.