Medicii avertizează: antibioticele NU tratează Covid-19, gripa și alte viroze sezoniere

10/01/2022

Anual, 700.000 de oameni decedează din cauza complicațiilor provocate de rezistența la preparatele antimicrobiene – o amenințare pentru sănătatea umană și animală. Potrivit estimărilor, până în 2050, fenomenul ar putea provoca mai multe victime decât cancerul, iar cifra ar putea atinge 10 milioane de decese anual.

Cât de periculoasă este rezistența antimicrobiană aflăm de la medicul-epidemiolog Ecaterina Busuioc, șefa secției Supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistență antimicrobiană din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Utilizarea greșită și în exces a antibioticelor a contribuit la crearea rezistenței la preparatele antimicrobiene. De ce este atât de periculos acest fenomen?

Estimările Rețelei europene de supraveghere a rezistenței antimicrobiene (EARSNet) arată că peste 670.000 de infecții din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (EEA) sunt generate de microorganisme rezistente la antimicrobiene, iar anual, decesul a 33.000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie. Se estimează că povara economică asociată cu infecțiile rezistente la antibiotice este de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (însemnând costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate a muncii din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice).

Conform datelor Centrului European de Control al Bolilor, povara reprezentată de fiecare dintre cele 16 bacterii rezistente la antibiotice examinate a crescut. Numărul deceselor atribuite infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie, a crescut de șase ori. Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în instituțiile medico-sanitare, dacă nu sunt realizate măsuri adecvate de prevenire și de control al infecțiilor. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de a treia generație, a crescut de patru ori.

Care este predestinația antibioticelor în tratamentul infecțiilor și de ce apare fenomenul de antibiorezistență?

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții evoluează și devin rezistente la preparatele antimicrobiene precum antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele folosite în tratamentul infecțiilor, pe care acestea le cauzează. Ca urmare, infecțiile devin mai greu de tratat, sporind riscul de boli grave și chiar deces.

Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecţiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă, în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii. Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe, care sunt provocate de virusuri, este greșită, deoarece antibioticele nu sunt eficiente. Dacă utilizați incorect antibioticele – modificați doza, frecvența sau durata tratamentului prescris de medic, bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor. Nu împărțiți medicamentele cu alte persoane și nu le folosiți pe cele rămase de la tratamentul precedent. Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Cât de gravă este situaţia în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări?

Dovezile generate în anul 2021 din sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene au demonstrat o creștere pregnantă a rezistenței la antimicrobiene, după cum urmează: Klebsiella pneumoniae este rezistentă la toate clasele de cefalosporine (generația a III-a – 100%; generația a IV-a – 94,87%; generația a II-a – 64,1%). De asemenea, în 48,71% cazuri, Klebsiella pneumoniae atestă rezistență la antibioticele de rezervă, precum carbapenemele.

De asemenea, în 75% din tulpinile de Escherichia coli s-au dovedit a fi rezistente cefalosporine de generația a III-a, cefalosporine de generația a IV-a și fluorochinolone, iar la cefalosporinele de generația a II-a rezistența a constituit 12,5%.

Tulpinile de Pseudomonas aeruginosa au prezentat rezistență majorată la antimicrobienele de rezervă, precum carbapenemele în 76,47% cazuri, la aminoglicozide – 70,59%, peniciline (piperacillin-tazobactam), cefalosporine de generația a III-a (ceftazidim), fluorchinolone – 58,82%.

Tratamentul medicamentos, în cazul pneumoniilor cauzate de bacterii, suferă eşec din cauza administrării iraționale și, deseori, în exces a antimicrobienelor. Republica Moldova este printre primele 30 țări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrog rezistentă.

Cum au influențat tratamentele împotriva COVID-19 la creșterea acestei incidențe?

În perioada pandemiei de COVID-19, conform unui studiu din China, în 72% din cazuri, pacienții cu COVID-19 spitalizați în lunile ianuarie-aprilie ale anului 2020, au fost tratații cu antibiotice cu spectru larg de acțiune.

OMS nu recomandă prescrierea antibioticilor în scopul prevenirii și/sau a tratamentului pacienților cu forme ușoare și medii de COVID-19, în lipsa suspecției la o infecție bacteriană. Administrarea empirică a preparatelor antimicrobiene la pacienții cu forme grave de COVID-19 se recomandă după prelevarea sângelui pentru investigațiile microbiologice, iar în baza rezultatelor, de ajustat tratamentul prescris.

Consumul sporit de antibiotice în perioada pandemiei de COVID-19 poate cauza și reacții adverse precum infecția cu Clostridioides difficile, care se manifestă prin diaree, febră până la colite. Conform studiilor, efectele pe termen lung ale pandemiei provocate de infecția COVID-19, spre exemplu a bolilor pulmonare cronice post-COVID-19, vor spori necesitatea tratamentelor cu antibiotice și a internărilor în spitale, fapt ce ar putea crește riscul de colonizare și infectării cu microorganisme rezistente, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa.

Consumul majorat al antibioticelor în timpul pandemiei COVID-19 ar putea spori producerea de antimicrobiene, ceea ce poate accelera modificările concentrațiilor antimicrobienelor în mediu și, în consecință, poate afecta presiunile selective pentru rezistența antimicrobiană în sistemele de apă și sol. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la selecția pentru AMR în cadrul animalelor și ar putea crește prevalența microorganismelor rezistente la om, animal și mediu în lanțul de aprovizionare cu alimente pe bază de animale, deși impactul va varia în funcție de antimicrobian și patogen.

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?

Bacteriile rezistente la antibiotice pot cauza infecţii ale tractului urinar, pneumonii, infecţii ale pielii, infecții diareice, infecţii ale fluxului sanguin. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii tratați în spitale sunt expuşi riscului infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), indiferent de motivul internării, inclusiv: pneumonii, septicemii, infecţii postchirurgicale. IAAM pot fi provocate de MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei împotriva Staphylococcus aureus), Enterobacteriaceae producente de BLSE (care generează beta-lactamaze cu spectru extins, enzime capabile să distrugă unele antibiotice), Enterococi rezistenţi la vancomicină, Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme etc. În Uniunea Europeană, 4,75% din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice o constituie IAAM.

Primul studiu național de prevalență IAAM și consumul antimicrobienelor efectuat în anul 2018 a demonstrat o prevalență IAAM de 1,6%. Prevalența IAAM în secțiile de terapie intensivă/reanimare/accident vascular cerebral constituie 20%. În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25%), infecții de sit chirurgical (16%) și infecții ale tractului urinar (11,3%). Cel mai frecvent agent cauzal a fost raportat Klebsiella spp.: în pneumonii (37,5%), infecții de situs chirurgical (37,5%) și infecții ale tractului urinar (40%), prezentând o rezistență sporită la cefalosporine de generația a III-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%).

Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

Aceste dovezi impun necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. Combaterea eficientă a rezistenței antimicrobiene este o problemă complexă și necesită implicarea tuturor.

Comunicarea și educarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a fenomenului de rezistență antimicrobiană, pentru prescrierea corectă, consumul rațional al antimicrobienelor, dar și prevenirea și controlul infecțiilor.

Astfel, conducătorii de spitale și lucrătorii medicali urmează să asigure implementarea programelor de gestionare adecvată a antibioticelor, împreună cu practicile de prevenire și control a infecțiilor, care asigură siguranța pacienților și calitatea actului medical.

În reducerea AMR, comunicarea medicului de familie cu pacienţii este esenţială. Studiile arată că satisfacţia pacienţilor în îngrijirea primară depinde de comunicarea eficientă mai mult decât de primirea unei reţete pentru antibiotice, iar prescrierea unui antibiotic pentru o infecţie a căilor respiratorii superioare nu scade rata vizitelor ulterioare la medic. Recomandările medicale profesionale influenţează percepţiile şi atitudinea faţă de boala lor şi nevoia percepută de antibiotice, în special atunci când sunt informaţi cu privire la ce trebuie să se aştepte în cursul bolii, inclusiv perioada realistă de recuperare şi strategiile de autotratament.

Câteva reguli privind consumul antibioticelor:

Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului.
Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele.
Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele.
Nu utilizați antibioticele rămase în urma unui alt tratament.
Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă a mâinilor, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.

sursa: www.msmps.gov.md

10 trucuri pentru a slăbi rapid până la vară. Sfaturile unui medic

Pierderea rapidă în greutate până la vară – posibilă cu ajutorul unor trucuri ușoare. Nutriționistul rus Dr. Tatyana Selezneva dezvăluie care sunt acestea și cum să slăbești complet în siguranță până vara.

Medicul indică 10 trucuri care vă vor ajuta să vă puneți corpul în ordine.

Fără un plan, mâncatul în exces este întotdeauna o posibilitate. Luați un mic dejun și un prânz copios pentru a evita mesele de seară și de la miezul nopții.
Eliminați mâncarea de tip fast-food. Eliminați „vechiturile” alimentare: fast-food, alimente procesate, carne procesată, sucuri zaharoase, limonadă, sucuri ambalate, sos de soia, marinate, alcool.
Atunci când creați un meniu, puneți accent pe alimentele proteice și pe carbohidrații complecși (legume, fructe, cereale), grăsimile naturale trebuie să fie prezente cu moderație.
Proteinele ar trebui să reprezinte cel puțin 20% din structura alimentelor – reprezintă materialul de bază pentru construcție.
Controlați consumul de zahăr și sare. Se recomandă să nu consumați mai mult de 50 de grame de zahăr pe zi și 3-5 grame de sare pe zi.
Beți zilnic 1-1,5 litri de apă pură.
Adăugați mai multe legume verzi în alimentația dumneavoastră, în special cele crude.
Mergeți la culcare înainte de ora 23:00 și dormiți 7-8 ore.
Arderea grăsimilor este excelentă în timpul somnului. Rămâneți la o activitate fizică regulată.
Controlați stresul – nu vă stresați din cauza unor lucruri mărunte.

„Creați un deficit caloric moderat, consumând ceva mai puține calorii decât arde corpul dumneavoastră. Acest lucru vă va permite să slăbiți treptat fără să vă stresați organismul.”

„Asigurați-vă că dormiți și vă odihniți suficient, deoarece stresul și lipsa somnului pot duce la exces de greutate și la creșterea apetitului”, recomandă expertul.

„Beți multă apă pe tot parcursul zilei pentru a vă menține corpul hidratat și pentru a ajuta la descompunerea grăsimilor. Implementați treptat modificările stilului de viață, astfel încât acestea să devină obișnuite și pe termen lung. Evitați dietele drastice și exercițiile fizice extreme, care pot fi dăunătoare pentru sănătatea dumneavoastră”, spune nutriționistul.

„Țineți un jurnal alimentar și de activitate pentru a vă urmări progresul și pentru a vă evalua realizările. Urmând aceste metode ușor de pus în aplicare, puteți slăbi până la vară și vă puteți crea un stil de viață sănătos și echilibrat, fără fără și fără a vă afecta organismul”, recomandă Dr. Ponomareva.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, nu o face de capul TĂU! Solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare profesionistă!

sursa

Un pacient de 72 de ani a avut Covid 613 zile. A suferit peste 50 de mutații de la virus

Un pacient olandez cu cel mai lung caz de infecție cu COVID înregistrat vreodată a suferit de boală un timp record de 613 zile, boala transformându-se într-o variantă nouă unică, care a derutat cercetătorii medicali.

Pacientul, sl cărui nume nu a fost dezvăluit, în vârstă de 72 de ani, a fost diagnosticat cu varianta omicron în februarie 2022, potrivit Time, citând cercetări de la Universitatea din Amsterdam. Este cea mai lungă perioadă de timp în care cineva a fost infectat cu virusul, susțin cercetătorii.

Cel mai lung caz de infecție Covid este de 20 de luni

Sistemul imunitar al pacientului, care suferea deja de o boală de sânge înainte de a contracta COVID, nu a reușit să producă suficiente celule albe din sânge sau anticorpi pentru a combate virusul, în ciuda faptului că a primit vaccinul de mai multe ori.

În timp ce majoritatea oamenilor pot depăși coronavirusul în câteva săptămâni, orice au încercat profesioniștii din domeniul medical pentru vindecarea pacientului nu a funcționat. Medicii au descoperit rapid că corpul său a devenit rezistent la Sotrovimab, un anticorp monoclonal pentru tratamentul timpuriu al COVID-19, după ce i-au luat peste două duzini de tampoane pe nas și gât în timp ce căutau să-i găsească tratament.

Ei au descoperit, de asemenea, că dezvoltarea unui anticorp anti-spike în prima lună a fost minimă și în curând și-au dat seama că sistemul imunitar al pacientului este incapabil să scape de virus.

Pacientul a murit în spital, în toamna anului 2023, din cauza sistemului imunitar slăbit și a unei tulburări de sânge de bază.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că virusul a suferit murații de aproape 50 de ori și, în cele din urmă, a creat o variantă ultra-mutată, potrivit publicației. Nu existau semne că varianta mutantă în stil Frankenstein ar fi infectat alți oameni.

Deși un caz Covid de 20 de luni care a suferit mutații pare înfricoșător, Magda Vergouwe, studenta la medicină de la Centrul Medical Universitar din Amsterdam, care va prezenta cazul la Congresul Global ESCMID din Barcelona, a declarat:

„Durata infecției în acest caz este extrem. Infecțiile prelungite la pacienții imunocompromiși sunt mult mai frecvente în comparație cu comunitatea generală”, a spus Vergouwe.

„Acest lucru subliniază riscul de infecție persistentă, deoarece pot apărea variante virale unice datorită evoluției extinse.”

Nu toate cazurile Covid puternic mutante au fost recunoscute medical

Oamenii de știință care studiază datele genomice din apele uzate au descoperit, de asemenea, dovezi că oamenii ar fi avut cazuri de Covid puternic mutate de mai bine de patru ani, dar nu erau conștienți, potrivit Time.

Vergouwe a explicat că cazul este adăugat la rapoartele de pacienți testați pozitiv pentru aceeași infecție de peste un an, dar ea a remarcat că a fost cel mai lung caz pe care l-a văzut vreodată.

Cel mai extins caz de COVID-19 înregistrat vreodată înainte de acesta a fost de la un britanic care a suferit de virus timp de 505 zile înainte de a muri. Cercetările au arătat că 24,4% dintre adulții americani care au primit un test COVID-19 pozitiv au prezentat simptome care au persistat timp de trei luni sau mai mult.

sursa

24 de mii de moldoveni mor, anual, din cauza bolilor cardiovasculare. Institutul de Cardiologie, plin de pacienți

24 de mii de moldoveni mor, anual, din cauza bolilor cardiovasculare. Exprimat altfel, obținem încă o statistică alarmantă: la fiecare oră, aproape trei persoane își pierd viața, pe fonul problemelor la aparatul circulator. Cei mai mulți dintre suferă un atac de cord. Deși în majoritatea cazurilor, pacienții sunt persoane în vârstă, există și tineri care mor din această cauză. Medicii specialiști recomandă ca, după 40 de ani, să mergem la un control medical amănunțit, pentru a putea depista din timp eventualele boli cardiovasculare și pentru a le trata. Sănătatea inimii este și în puterile noastre. Pentru asta, trebuie să mâncăm cât puține grăsimi, să nu fumăm, să facem mișcare zilnic și să ne stresăm cât mai puțin, scrie TV8.md.

Saloanele Institutului de Cardiologie din Chișinău sunt pline de pacienți care ajung aici în căutarea sănătății pierdute. Pe patul de spital, l-am găsit și pe domnul Petru din Edineț. Pensionarul, în vârstă de 70 de ani, se confruntă cu probleme cardiace din tinerețe, probleme care, spune el, i-au dat multe bătăi de cap.

Aceste boli cardiovasculare apar dintr-o combinație de mai mulți factori, dar în principal, modul de viață haotic și nesănătos. Conform medicului specialist, bărbații sunt mai predispuși la astfel de afecțiuni, care încep de la o vârstă mult mai tânără, spre deosebire de femei.

Protocoalele medicale menționează că orice persoană, ajunsă la 40 de ani, trebuie să treacă prin investigații amănunțite pentru a depista eventuale probleme cardiace. Datorită acestor investigații, se poate estima probabilitatea ca un om să aibă un eventual infarct în următorii zece ani.

Conform statisticilor, cea mai frecvent întâlnită afecțiune cardiacă este hipertensiunea arterială, iar cea mai severă complicație a infarctului este moartea subită. Această complicație este dezvoltată de persoanele care au mai multe afecțiuni concomitent, dar cu toate astea, numărul deceselor, în cazul pacienților ajunși la spital a scăzut în ultimii ani.

Am avea rezultate și mai bune dacă prevenția acestor afecțiuni ar deveni un program național, susținut de toată societatea.

De două luni, în cadrul Institutului de Cardiologie funcționează un computer tomograf ultra performant, inaugurat cu mare fast, inclusiv în prezența președintei Maia Sandu. Costul acestui dispozitiv medical a depășit un milion de euro, bani publici, dar medicii de aici consideră că merită fiecare ban cheltuit, pentru că oferă rezultate extraordinare, rezultate pe care nu le puteau obține până acum.

De la darea lui în folosință și până acum, peste 300 de pacienți au beneficiat de capacitățile acestui aparat.

Bolile cardiovasculare se află pe locul unu la nivel mondial în topul cauzelor de deces și se estimează că iau vieţile a aproximativ 18 milioane de persoane în fiecare an, ceea ce înseamnă că 2.000 de oameni îşi pierd viaţa în fiecare oră. În Republica Moldova, afecțiunile cardiovasculare constituie aproximativ 60 la sută din mortalitatea totală. Se estimează că anual mor circa 24 de mii de oameni din această cauză.