Lupte din ce în ce mai sângeroase au loc între armată și grupuri organizate de civili înarmați din Myanmar, arată noi informații adunate de pe teren. Mulți dintre cei care se luptă cu armata sunt tineri ale căror vieți au fost schimbate de când junta a venit la putere în urmă cu un an de zile, scrie BBC.
Intensitatea și extinderea violențelor – precum și coordonarea atacurilor din opoziție – arată o schimbare a conflictului, de la o revoltă la un război civil.
Violența este răspândită în țară, potrivit datelor colectate de grupul de monitorizare Acled. Rapoartele de pe teren sugerează că luptele au devenit tot mai coordonate și au ajuns în centre urbane în care rezistența față de armată nu a mai fost văzută.
Deși bilanțul morților nu poate fi verificat cu ușurință, Acled – care își bazează datele pe presa locală și pe alte surse – a adunat cifrele pentru a sugera că aproape 12.000 de oameni au fost uciși în violențe politice de când armata a capturat puterea pe 1 februarie 2021. Confruntările au devenit tot mai sângeroase începând din august.
După lovitura de stat militară, majoritatea civililor au fost uciși de forțele de securitate în timpul manifestațiilor de la nivel național. Acum însă, bilanțul în creștere al deceselor este rezultatul luptelor, având în vedere că civilii s-au înarmat, potrivit datelor Acled, citate de BBC.
Șeful ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, susține, într-un interviu pentru BBC, că acest conflict ar trebui numit acum război civil și a cerut Consiliului de Securitate ONU să ia „măsuri mai puternice” pentru a pune presiune pe armată să restabilească democrația.
Ea spune că răspunsul comunității internaționale la criză a fost „lipsit de urgență” și a descris situația ca fiind „catastrofală”, avertizând că acest conflict amenință stabilitatea regională.
Grupurile care se luptă cu forțele guvernamentale sunt cunoscute drept Forțele de Apărare ale Poporului (FAP) – o rețea de grupuri civile de miliție format în mare parte din tineri.
Hera, al cărui nume nu este cel real, în vârstă de 18 ani, terminase recent liceul atunci când s-a alăturat protestelor antiguvernamentale ca urmare a loviturii de stat. Ea și-a suspendat planurile pentru universitate pentru a deveni un comandant de pluton FAP în centrul Myanmar. Ea spune că a fost motivată să se alăture FAP după moartea studentei Mya Thwe Thwe Khaing, care a fost împușcată în timpul protestelor din februarie 2021. Părinții Herei erau inițial îngrijorați când fiica lor a început un curs de pregătire pentru FAP, însă au cedat când au realizat că era serioasă.
Înaintea loviturii de stat, oameni precum Hera au crescut bucurându-se de un grad de democrație. Ei detestă puternic preluarea militară a puterii și sunt sprijiniți și pregătiți de alte miliții ale diferitelor grupuri etnice din regiunile de graniță, care s-au luptat intermitent cu armata timp de decenii.
FAP sunt formate din oameni de toate felurile – fermieri, casnice, doctori și ingineri. Ei sunt uniți de o determinare de a răsturna puterea militară.
Există unități în țară, însă este semnificativ că tinerii din etnia majoritară Bamar din câmpia centrală și din orașe ies în față și se alătură forțelor de tineri și altor etnici. Este pentru prima dată în istoria recentă a Myanmarului în care forțele armate s-au confruntat cu o opoziție violentă din partea tinerilor Bamari.
Există unități în țară, însă este semnificativ că tinerii din etnia majoritară Bamar din câmpia centrală și din orașe ies în față și se alătură forțelor de tineri și altor etnici. Este pentru prima dată în istoria recentă a Myanmarului în care forțele armate s-au confruntat cu o opoziție violentă din partea tinerilor Bamari.