A fost sărbătoare ieri în familia lui Renato Usatîi. Politicianul a sărbătorit-o pe fiica sa Alexandra, care a împlinit 12 ani, și a ținut neapărat să își împartă clipa de fericire cu urmăritorii săi virtuali.
Tatăl mândru a publicat un mesaj și o serie de fotografii din arhiva familiei. Postarea a adunat peste 7 mii de aprecieri și o mulțime de mesaje de felicitare din partea publicului virtual.
„Mica mea șefă împlinește astăzi 12 ani! La mulți ani, Alexandra! Fie ca toți copiii noștri să fie sănatoși și fericiți!”, a scris Renato Usatîi în dreptul fotografiilor.
Fostul primar de Bălți mai are o fiică pe nume Valeria, în vârstă de 18 ani, dar și un fiu care îi poartă numele, în vârstă de 7 anișori.
Un copil de un 1 a murit, după ce a fost strivit sub roțile unei mașini. Tragedia s-a produs în urmă cu aproape o oră, la Ștefan Vodă
Acum o oră, într- o localitate din raionul Ștefan Vodă s-a produs o tragedie cu implicarea unui copil de 1 an și 7 luni, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.
Preliminar s-a stabilit că mașina de marca Seat, condusă de un bărbat de 42 de ani, staționa la poarta familiei minorului, timp in care copilul s-a ascuns sub unitatea de transport.
Ulterior, bărbatul a pornit mașina neobservând băiețelul, iar după câțiva metri parcurși și-a dat seama că ceva este în neregulă, sesizând deja prezența copilului sub automobil, dar fiind prea târziu.
Cu regret băiețelul a decedat pe loc.
Partidul „Șansa” lui Șor nu va putea participa la alegeri
Activitatea partidului politic „Șansă” ar putea fi temporar stopată, iar formațiunea nu va putea participa la alegerile prezidențiale din toamnă și nici la referendumul constituțional.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, spune că CEC a depistat mai multe abateri în activitatea formațiunii afiliate fugarului Ilan Șor și a cerut, prin intermediul Ministerului Justiției, instanței de judecată să sisteze temporar activitatea acestui partid, notează IPN.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale spune că rapoartele CEC privind activitatea partidului „Șansă” atestă mai multe nereguli comise de această formațiune. Astfel, în urma unei sesizări a instituției electorale, instanța de judecată ar trebui să decidă dacă permite sau nu continuarea activității acestui partid.
„Comisia Electorală Centrală a finalizat un proces de control a acțiunilor partidului politic „Șansă” în campania pentru alegerile locale generale și am depistat mai multe abateri și încălcări. Partidul nu a fost cooperant, nu a prezentat niciun fel de documente în termenul și în formatul stabilit de Comisia Electorală Centrală. Din această cauză, noi am sesizat Ministerul Justiției și Ministerul Justiției s-a adresat în instanța de judecată și acum pe rolul Judecătoriei Bălți se află procesul cu privire la limitarea activității partidului politic Șansa”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.
Pavel Postica spune că dacă instanța de judecată va decide blocarea activității partidului „Șansă” pentru o perioadă de jumătate de an, formațiunea nu va avea dreptul să desfășoare niciun fel de activitate politică și nici să participe la alegeri.
„Dacă instanța va dispune limitarea activității pe o durată de jumătate de an, asta înseamnă că partidul nu poate desfășura activități cu caracter politic, nu poate participa la alegeri, nu poate distribui ziare sau participa la acțiuni de informare în masă. Asta înseamnă că nu va putea participa la alegerile din toamnă și nici la referendum”, a mai spus vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale.
La alegerile locale generale din noiembrie 2023, Comisia Situații Excepționale a decis anularea înregistrării în cursa electorală a tuturor candidaților partidului „Șansă”. Pe buletinul de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali desemnați de această formațiune, a fost aplicată ștampila „retras”.
Muzeul Național de Istorie prezintă drama românilor basarabeni. Expoziție comemorativă, la 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări
Muzeul Național de Istorie a Moldovei organizează miercuri, 3 iulie 2024, ora 13:15, pe holul de la etaj, vernisajul expoziției „Memoria deportărilor”, consacrată comemorării a 75 de ani de la desfășurarea celui de al doilea val de deportări în masă în RSS Moldovenească, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.
Demersul expozițional relevă aspecte privind istoria și memoria victimelor Operațiunii „Sud” din noaptea de 5-6 iulie 1949, aducând în atenția publicului vizitator materiale documentare, mărturii, obiecte personale, opere de artă, materiale video tematice. Vestigiile expuse elucidează contextul în care a avut loc organizarea celui de al doilea val de deportări, transportarea și dislocarea basarabenilor în așezările speciale din regiunile de est ale URSS, precum și exemple din practicile recente de cinstire a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din perioada RSS Moldovenească.
Regimul de reședință impus, frigul aspru și alimentația în limitele rației de pâine, munca extenuantă, școlarizarea copiilor în limba rusă erau determinate de ideologia statului-partid privind lichidarea „dușmanilor poporului” și de miturile politice despre educarea „Omului Sovietic” sau „copilăria fericită în URSS”. Memoria și narațiunile orale ale supraviețuitorilor din rândul basarabenilor deportați în noaptea de 5-6 iulie 1949, precum și vestigiile prezentate în expoziție care le documentează istoria, pun în evidență suferința produsă de despărțirea de propria casă și confiscarea averii agonisite prin munca proprie, înstrăinarea de locurile natale și rusificarea forțată, moartea subită a celor care nu au avut puteri să supraviețuiască ororilor ocupației sovietice, dar și tăcerea impusă decenii la rând de către regimul totalitar-comunist în RSS Moldovenească.
Persoanele deportate în rezultatul Operațiunii „Sud” au fost impuse să se adapteze condițiilor extreme, elaborându-și noi roluri și rețele sociale: prin interacțiunea cu oamenii locului și cu autoritățile locale; prin integrarea, pe cât era posibil, în mediul cultural străin; prin învățarea limbii ruse care era declarată limba oficială de comunicare în URSS; prin performarea loialității politice și practicarea autocenzurii care facilita reintegrarea în societate și substituirea statutului de „dușman al poporului” cu cel de „cetățean sovietic”.
Astăzi, la mai bine de trei decenii de la semnarea Declarației de Independență (1991), valorificarea complexă și sistematică a memoriei victimelor trecutului totalitar în Republica Moldova rămâne un deziderat al decomunizării și democratizării. Comunitățile locale ale memoriei din satele și orașele Republicii Moldova oferă exemple și modele demne de urmat în direcția cunoașterii istoriei și memoriei. Or, dimensiunea simbolică a acțiunilor comemorative vine să constituie pentru memoria victimelor regimului comunist una din formele principale de (re)cunoaștere și de asumare cu inteligență a trecutului traumatizant.
Expoziția prezintă recursul la istorie și memorie ca un act de justiție simbolică adus tuturor victimelor Operațiunii „Sud” din 5-6 iulie 1949 în RSS Moldovenească, contribuind astfel la edificarea unei culturi europene a memoriei în societatea din Republica Moldova.
Expoziția „Memoria deportărilor” va putea fi vizitată între 3 iulie – 3 august 2024, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).
