Cum se trăiește în regiunea ucraineană Donbas, terorizată de separatiști pro-ruși

Oamenii de rând din Dobas sunt epuizați de război, ei nu văd altceva decât distrugere și suferință. Copiii în lacrimi își amintesc de momentele de coșmar prin care au trecut cu părinții și bunicii lor.

Întreagă Europă urmărește cu atenție criza de la granița Ucrainei, iar temerile unui atac din partea Rusiei cresc. Regiunile de frontieră raportează frecvent transporturi de echipamente militare.

În plus, Rusia mută trupe și tehnică în Belarus, parte a unor exerciții armate comune. În timp ce politicienii încearcă să prevină un nou conflict, pentru oamenii din estul Ucrainei este, de fapt, o situație familiară. În Sloviansk, în regiunea Donbas, luptele nu contenesc de câțiva ani, transmite Digi24.ro

Acolo, Nikolai s-a angajat într-o nouă bătălie: încearcă să rămână optimist într-o situație cu care deja s-a obișnuit.

Orașul Sloviansk este devastat de război. În regiunea Donbas, separatiștii pro-ruși sunt în conflict cu armata ucraineană de opt ani. Iar luptele au reizbucnit în ultimele săptămâni.

Nikolai analizează în fiecare zi cicatricile războiului. „Uite. Urme de gloanțe. Vedeți, o parte din proiectil a rămas înțepenită aici”, arată Nikolai.

Autoritățile locale îl anunțaseră că îi vor repara casa. Însă tot el și-a acoperit găurile din pereți. Dar construcția fragilă nu e un paravan și în fața frigului. Iar lemnul e scump. Din pensia lui modestă de aproximativ 100 de euro abia acoperă costurile cu încălzirea.

Epuizați de război: „Nu îmi mai este frică deloc”

Nikolai mărturisește că oamenii de aici sunt epuizați de război. Din 2014, ei nu văd altceva decât distrugere și suferință, deși cândva, rușii și ucrainenii erau camarazi.

„Pe vremea sovieticilor, trăiam cu toții împreună – kazahi, belaruși, ruși și ucraineni. Acum, unii politicieni ne-au învrăjbit”, spune bărbatul.

Situația se înrăutățește iar și pare critică. Se crede că Rusia a mobilizat peste 100.000 de soldați de-a lungul graniței cu Ucraina.

„Nu cred că se va întâmpla, dar dacă chiar vor declanșa invazia, va izbucni Al Treilea Război Mondial. Și nimeni nu vrea asta”, crede Nikolai.

Ce sentimente îl încearcă? „Nu îmi mai este frică deloc. Deloc”, susține bărbatul.

Arată reporterilor adăpostul pe care și l-a construit în curte. În 2014, el a stat săptămâni întregi acolo cu soția, fiica și cele două nepoate, sub ploaia de obuze. Acum îl folosește ca depozit de alimente.

Amintirile unui copil de 11 ani: „Coboram la subsol și apoi loveau obuzele. Apoi auzeam împușcături” 

Nikolai crede că, și în cel mai rău scenariu, adăpostul său încă rezistă la bombe. Cu siguranță va rezista din nou, spune el. Deși, în mod clar, nu-i place perspectiva.

Nepoatele lui au acum 9 și 11 ani. Nikolai le ia în fiecare zi de la școală. Bunicul Nastiei și Katiei se ocupă de ele cât părinții lor sunt la serviciu. Face cald în casă, gătește și, cel mai important, se asigură că își fac temele.

Sunt scene de normalitate care încearcă să șteargă trauma războiului. Copiii de aici nu au cunoscut niciodată pacea. Aceste amintiri le vor rămâne în minte mult timp de acum încolo.

„Când Katia era mică, mama o înfășura în cârpe. Coboram la subsol și apoi loveau obuzele. Apoi auzeam împușcături”, povestește Nastia. Își pune mâinile la ochi și începe să plângă. 

„Mai bine ne oprim aici cu întrebările”, intervine Nikolai.

Sora sa mai mică încearcă să o mângâie. Fetița de 11 ani se ridică și pleacă.

Tot ce au îndurat până acum s-ar putea repeta.

„Dacă orașul este ocupat, voi deveni agent sub acoperire”

În orașul Harkov, la aproximativ trei ore de mers cu mașina, se află un poligon. Dimitro se antrenează, trăgând la țintă. Nu își poate dezvălui identitatea.

„Lucrez pentru forțele de apărare. Dacă orașul este ocupat, voi deveni agent sub acoperire”, explică bărbatul.

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Săptămâna trecută, președintele țării a estimat că ar putea fi primul oraș care va cădea în mâinile rușilor. În acest caz, soldatul Dimitro ar rămâne aici ca agent, ca să adune în secret informații pentru armata ucraineană. Are rădăcini rusești, ca mulți oameni de aici.

Orașul său natal, Harkov, este un mare centru comercial și industrial, având astfel o importanță strategică.

„Suntem în război din 2014. Unele bătălii le-am câștigat, pe altele le-am pierdut. Iar ideea că Harkov ar putea fi ocupat a tot fost vehiculată. Orașul se află de-a lungul graniței cu regiunea Donbas, devastată de război. Am putea fi ocupați în orice moment”, spune soldatul ucrainean.

Dimitro se pregătește pentru ce e mai rău. Are și un plan special de evacuare a soției și a fiului său. Dacă izbucnește războiul, la fel ca mulți alții, vor fugi în vestul Ucrainei. Dar cei mai mulți oameni rămân aici deocamdată.

„Bineînțeles că mi-e frică. Dar frica nu ar trebui să ne copleșească niciodată”, crede Dimitro.

Înapoi în Donbas, unde a început războiul, Nikolai a obosit. S-a săturat de frig, de sărăcie și de viața pe care o trăiește de opt ani. Are o singură dorință simplă: „Vreau pace!”, spune bărbatul.

Nikolai nu vrea să renunțe la speranță. Dar uneori se întreabă dacă această dorință i se va împlini vreodată. Video aici.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău. Cine este proprietarul ,,locuinței”

Imaginile video care surprind o casă cu două etaje construită pe un bloc de locuit cu cinci etaje din Chișinău au făcut înconjurul rețelelor de socializare în ultimele zile.

Pretura sectorului Centru arată, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, că această casă a fost construită încă anul opt ani, în 2016.

Totuși, autoritățile capitalei se declară neputincioase în acest caz.

„Autoritatea publică locală a sesizat despre construcția ilegală edificată pe acoperișul blocului de locuit din strada Grenoble nr. 159/7, încă în anul 2020, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, responsabil de verificarea legalității și a disciplinei în construcții. Având în vedere faptul că APL nu poate întocmi procese-verbale contravenționale pe art. 178, al. 4, pct. d) construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor, transformarea acoperișurilor sau extinderea celor existente, care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, examinarea cazului este de competența Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției”, susține Pretura sectorului Centru din municipiul Chișinău.

Anterior, locatarii acestui bloc au declarat că bărbatul care a construit casa deține două apartamente la ultimul etaj și nu și-a întrebat vecinii atunci când și-a ridicat o nouă locuință pe acoperiș.

sursa

Bilanț în scădere: 1.674 de noi cazuri de Covid-19, confirmate în ultimele 24 de ore
Articolul anterior
Patru lei născuţi în captivitate şi chinuiţi pentru spectacole de circ au fost, în sfârșit, eliberaţi într-o rezervație din Africa de Sud
Articolul următor