Asistență medicală gratuită pentru refugiații ucraineni cu suspecții la Covid și urgențe medicale

Instituțiile medico-sanitare publice vor acorda asistență medicală cetățenilor ucraineni cu suspecții la COVID-19, dar și celor care au urgențe medico-chirurgicale. Anunțul a fost făcut de către premierul Natalia Gavrilița după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, transmite IPN.

O altă decizie a Comisiei se referă la facilitarea intrării în țară a ajutoarelor umanitare. Serviciul Vamal va simplifica procedura de import a loturilor de ajutoare.

De asemenea, s-a decis implicarea autorităților publice locale în procesul de gestionare a fluxului de străini care vin din Ucraina, inclusiv cu suport logistic și administrativ.

Ce spun ucrainenii refugiați în Moldova despre țara noastră

„Bunătatea moldovenilor mi-a redat credința în oameni. N-o să uit niciodată”, titrează publicația electronică belarusă în exil „Наша Ніва” un material despre avalanșa de reacții ale ucrainenilor la interviul acordat de către Maia Sandu bloggerului rus Iurii Dudi.

Una dintre femei își amintește cum pe 25 februarie 2022 a trecut granița dintre Ucraina și Moldova împreună cu fiica ei și fiul de un an, transmite IPN.

„Probabil că este imposibil să exprimi cu cuvinte toată oroarea care ne măcina sufletul. Ne-a luat foarte mult timp trecerea frontierei, în ciuda faptului că vameșii pur și simplu lucrau peste puteri și absolut toată lumea a încercat să ne ajute într-un fel. Am trecut, în sfârșit, vama, ne-am apropiat de șosea. Și era o coloană uriașă de mașini și oameni care așteptau să ne ajute pe noi, ucrainenii, absolut străini”, își împărtășește femeia amintirea și adaugă: „Cât voi trăi, nu voi uita niciodată și nu voi îngădui nici copiilor să uite… Mai presus de toate este bunătatea! În acel moment, când părea că lumea este ruptă în bucăți, anume bunătatea voastră mi-a redat credința în oameni”, a subliniat refugiata.

Acest mesaj a primit aproape 300 de răspunsuri. În ele, oamenii le exprimă moldovenilor recunoștință pentru că „Moldova s-a dovedit a fi o țară cu adevărat frățească” și notează că țara, în care sunt 2,5 milioane de oameni, a găzduit un milion de refugiați.

„Am ajuns la Palanca pe 25 februarie. A fost nevoie de aproximativ 15 ore pentru a ajunge de la Odesa. Luasem un taxi, i-am dat toți banii pe care îi aveam și am cerut să fim duși la graniță. Pe 25 februarie, moldovenii înființaseră deja o tabără de ajutor pentru refugiați, distribuind cartele SIM, alimente și oferind asistență. Am locuit două luni în Chișinău, într-un apartament al unor oameni pe care nu-i mai văzusem până atunci și care nu ne-au cerut nici bani pentru cheltuieli comunale. „Sunt foarte recunoscător Moldovei și cetățenilor săi pentru ajutorul pe care l-au oferit ucrainenilor”, spune o altă femeie.

„Am plecat prin Moldova: două mame și patru copii într-o mașină. Am fost șocați când am văzut un oraș de corturi plin de ajutoare: mâncare, îmbrăcăminte, ajutor la cazare pentru noapte. Cu lacrimi în ochi îmi amintesc cât de șocați am fost de o primire atât de călduroasă. Nu vom uita niciodată”, scrie altcineva.

O femeie care a trecut granița pe 2 martie își amintește că a fost uimită de numărul mare de voluntari care i-au întâmpinat de cealaltă parte a graniței: „Ni se oferea ceai și sandvișuri, copiilor dulciuri, jucării și ni s-a dat cazare pe noapte. Eram îmbrățișați. Am înnoptat la oameni complet străini. Ucraineni de-ai noștri erau deja în casa lor, iar proprietarii dormeau jos pe podea pe hol, iar nouă ne-au cedat paturile lor. Apoi am petrecut trei zile la Chișinău într-un apartament din centrul orașului. Stăpânii ne-au înmânat, pur și simplu, cheile și ne-au spus „Stați cât aveți nevoie”. „Scriu și plâng acum”, adaugă femeia și asigură că nimic nu se uită, că este foarte recunoscătoare și nu va uita niciodată bunătatea oamenilor.

Un alt refugiat atrage atenția la nivelul de organizare a activității polițiștilor de frontieră, a atitudinii lor loiale față de trecerea animalelor de companie care nu aveau documente: „Ceea ce ați făcut pe 24 februarie, nivelul vostru de organizare, loialitate și viteză, băieți, merită respect, plecăciune în fața voastră! Ceea ce ați făcut a fost, în primul rând, omenește! Fluxul de oameni pe care trebuia să fie procesat a fost o povară uriașă și o muncă inumană. Iar loialitatea cu care ați lăsat să treacă animalele, chiar și cele care nu aveau acte, vorbește despre nivelul vostru de umanitate. Ați salvat un număr imens de animale de la destin teribil și i-ați salvat pe proprietari de a alege între siguranța unui copil și a iubitului lor animal de companie. Mulțumesc!”.

Unul dintre comentatori notează: „Niciodată nu am fost atât de impresionat de lectura comentariilor! Vă mulțumesc foarte mult, oameni buni! Mi-ați încălzit inima… Moldova este cea mai bună!”

Redacția publicației belaruse notează că se alătură acestor aprecieri.

Două femei de 80 ani au vrut să spargă vitrina unei librării. Care a fost motivul?

Două femei de peste 80 de ani de la grupul ecologist Just Stop Oil au încercat să spargă cu un ciocan şi o daltă vitrina de sticlă care protejează carta istorică „Magna Carta”, expusă la British Library din Londra, care este primul document care a pus în scris principiul că regele și guvernul său nu sunt mai presus de lege.

Două femei de 80 ani au vrut să spargă vitrina unei librării. Motivul

Dr. Sue Parfitt, în vârstă de 82 de ani, și Judy Bruce, o profesoară de biologie pensionară în vârstă de 85 de ani, au intrat în biblioteca londoneză și au încercat să spargă vitrina de sticlă care protejează documentul istoric „Magna Carta” folosind un ciocan și o daltă, transmite libertatea.ro.

Cele două octogenare, care fac parte din grupul ecologist Just Stop Oil, au ridicat apoi o pancartă pe care scria: „Guvernul încalcă legea”. 

„Este guvernul mai presus de lege?”, au mai putut fi auzite protestatarele.

„Magna Carta este venerată pe bună dreptate, fiind de mare importanță pentru istoria noastră, pentru libertățile și legile noastre. Dar nu va exista nicio libertate, nicio legalitate, niciun drept, dacă vom permite ca prăbușirea climei să devină catastrofală”, a spus Parfitt. 

Cele două protestatare au fost arestate de poliția metropolitană. Biblioteca a confirmat că două persoane au „atacat vitrina de sticlă securizată” care protejează carta istorică în galeria sa de comori. 

„Echipa de securitate a bibliotecii a intervenit pentru a preveni deteriorarea suplimentară a casetei, care a fost minimă”, a transmis biblioteca. Biblioteca Britanică a anunţat închiderea „galeriei comorilor” în care este expusă „Magna Carta”.

Biblioteca Britanică din Londra deține două dintre cele patru exemplare ale Magna Carta care au supraviețuit, iar celelalte se află la catedralele Lincoln și Salisbury. Aceasta datează din iunie 1215 și a fost primul document care a consemnat în scris principiul conform căruia regele și guvernul său nu sunt mai presus de lege.

Mihai Popșoi, întrevedere de rămas-bun cu ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon

Șeful diplomației Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut vineri, 10 mai, o întrevedere de rămas-bun cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Kent Logsdon, care își încheie misiunea diplomatică în țara noastră.

Popșoi, întrevedere de rămas-bun cu ambasadorul SUA la ChișinăuFoto: Ministerul Afacerilor Externe

În cadrul întâlnirii, oficialii au trecut în revistă relațiile bilaterale moldo-americane, suportul constant oferit țării noastre în implementarea reformelor, dar și proiectele care au fost realizate cu succes datorită sprijinului financiar al SUA.

„Am exprimat cuvinte de gratitudine, pentru faptul că, SUA a fost mereu alături de Republica Moldova și ne-a sprijinit ori de câte ori a fost nevoie. I-am mulțumit ambasadorului Logsdon pentru dedicația și profesionalismul cu care și-a exercitat funcția și i-am urat mult succes în activitatea profesională de mai departe. Domnule Ambasador, sunt convins că veți păstra amintiri frumoase despre Moldova!” – a conchis ministrul Popșoi.

Amintim că Kent Logsdon își încheie mandatul de ambasador al Statelor Unite ale Americii în R. Moldova. Locul acestuia va fi ocupat de Kelly Adams-Smith, nominalizată de președintele american, Joe Biden, pentru această funcție.

Kelly Adams-Smith a fost nominalizată de Joe Biden pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Moldova. În prezent, Kelly Adams-Smith este șef adjunct al Misiunii SUA în Uniunea Europeană. Este diplomat de carieră în cadrul Serviciului Extern superior al SUA cu rang de ministru consilier.

Guvernul interzice exportul de grâu și zahăr și extinde lista produselor de primă necesitate
Articolul anterior
Guvernul a deschis conturi pentru donații în susținerea refugiaților ucraineni
Articolul următor